De ce alții pot, și noi nu?

in Polemici, controverse

Mergem în Europa cu capul plecat, sau, cel puțin, cu mîna întinsă. Așa cum rromii au mers în Europa cu tot cu cerșetori și cu alți români ,,de bine”, așa și la nivel politic mergem la cerșeală în Parlamentul European. Este adevărat, politicienii români, acești cerșetori de lux, nu stau pe străzi să își cînte tristețea după ce au părăsit țara, de votați ce au fost. Nu cîntă nici prin metrou, așa cum nici ,,cu jula” nu prea dau la buzunarele străinilor. Nu, ei sînt eleganți, poate puțin mai răsăriți din punct de vedere cultural, dar mult mai periculoși, mult mai hoți decît rromii și românii care cerșesc sau săvîrșesc fapte ,,discutabile” în stradă. Ei, europarlamentarii români, cerșesc atenția străinilor, își vînd influența pe care o au în partidele din care fac parte sau pe care o pot exercita în țara care i-a trimis în Parlamentul European. Cu mici excepții, cam asta se întîmplă. Poate că nu sînt toți cerșetori de atenție, poate că unii au un minim bun-simț să nu o facă. Ei, europarlamentarii, cerșesc un trai bun pentru ei, pentru cei apropiați lor, cerșesc puțină recunoaștere externă, astfel încît companiile multinaționale din țară, din România în acest caz, să le ofere odraslelor ce rămîn acasă un job, un contract, ceva bun oricum.

Cam asta este realitatea. Ei nu sînt acolo să te apere de sărăcie pe tine, române! Ei sînt acolo pentru ca urmașii lor să fie stăpîni peste urmașii tăi. E simplu! Poate că tu, române, crezi că ei, europarlamentarii, vor face ceva și pentru țară, speri că acolo are să ajungă și un patriot, un nationalist care poate că îți va rezolva problema viitorului tău și al urmașilor tăi. Ei bine, chiar dacă acel patriot ar fi acolo, chiar dacă 1.000 de patrioți ar fi acolo, nimic nu are să se schimbe. Tu, române, crezi că se poate ca țara ta, România, să fie liberală, să fie liberă, să fie atentă cu locuitorii ei, bună cu fii ei și corectă cu cei care sînt corecți cu ea. Te gîndești că uite, în Italia se poate, în alte țări se poate ca politicienii să țină cu țara care i-a votat. Ei bine, la noi nu se poate! Este prea tîrziu acum pentru tine, române, să mai crezi în propria țară, chiar dacă tu crezi că Alianța care acum se află, temporar, la putere, poate să facă ceva. Ei bine, nu poate!

Încerc să-ți explic și de ce, române. Pentru că banii care circulă prin țară nu prea mai sînt ai țării. Știi, economia României se bazează pe un ,,fond de rulment” care, la nivel macro, se tot rulează, astfel încît roata prosperității să se învîrtă. Spun prosperitate, dar doar pentru o minoritate, pentru că, pentru majoritatea românilor se numește ,,roata supraviețuirii”. Ei bine, această roată se învîrte și aruncă afară, în exteriorul țării, profituri uriașe pentru companiile străine care activează aici. O mică parte din profit rămîne aici, ca impozit. Rămîn taxele pe salarii ale românilor care muncesc în acele companii, dar se pare că profitul generat nu prea rămîne în țară, din motive pe care mulți nu le înțelegem, dar le intuim. Mergem mai departe cu povestea și revenim la banii care sînt în piață. Ei bine, acei bani mai aparțin României,  drept capital național, în proporție de maxim 10%. Nu mai mult. Dacă, să zicem că la Cotroceni sau undeva, în Parlament, vine un președinte sau un partid care dorește ca țării să îi fie mai bine, în sensul ca profitul obținut de companiile străine să fie impozitat și să rămînă în țară, pe principiul ,,unde faci profit, acolo plătești impozit”,  o să îi fie destul de dificil de realizat asta, chiar imposibil. Dacă același partid, sau președinte, va cere ca băncile să practice dobînzi mai mici, așa cum sînt dobînzile în Vest, de maxim 2% pe an, și nu 5 – 6% pe an, cum sînt în România, evident că nu se va putea, pentru că băncile sînt străine, nu sînt românești, pentru că cei care supraveghează activitatea lor aici sînt destul de motivați financiar și, în plus, ele au aici o presă a lor care distruge tot ce alții vor să schimbe. Și dacă, totuși, există un politician care să treacă de aceste piedici și să impună ceva care să aducă mai multă bunăstare românilor, atunci apar două posibile scenarii. Primul: băncile acceptă și își văd de treabă, lucru foarte probabil la o adică, pentru că, practic, li se cere să fie corecte pe piață, așa cum lucrează și în alte țări. Al doilea: dacă nu vor să ne mai fure pe față, se vor retrage la pachet de pe piață. Aici apar alte variante, una dintre acestea fiind să se retragă pur și simplu, prin încheierea afacerii și repatrierea capitalului către companiile bancare – mamă din țările de origine. Ce are să se întîmple atunci? Toți vor vinde moneda națională, leul, și vor cumpăra valută, euro sau dolar american, lucru care va duce la o devalorizare galopantă a monedei naționale, așa cum este acum prin Venezuela. Economia românilor are să cadă atît de tare, încît perioada 1990 – 1994 ni se va părea parfum de levănțică pe lîngă ce va fi. O să fim Germania anilor ᾿20, și poate chiar mai rău. De ce se întîmplă asta, române? Pentru că nu mai există capital național, pentru că economia românească nu ne mai aparține decît în proporție de 10%. Totul este al celor care au acaparat resursele, fie ele bancare, naturale, de producție, fie intelectuale. Cînd totul pleacă, în urmă va rămîne un teren pîrjolit, așa cum întîlneau turcii cînd veneau să se bată cu Ștefan cel Mare, la Vaslui. Acest scenariu este puțin probabil să se întîmple, mai ales că nu există în acest moment nimeni, politician sau nu, care să își asume un asemenea risc. Toți se complac în această situație, inclusiv o majoritate covîrșitoare a românilor, astfel încît această stare de fapt va rămîne un lucru natural pentru România, ceva ce timp de secole noi, românii, am experimentat.

Există, însă, și un scenariu pozitiv, care poate să devină viabil, și care poate duce la independența economică a României, a posibilității țării noastre de a avea o poziție verticală în Europa. Condiția este să existe un politician suficient de deștept să facă asta, cu o echipă de încredere, cu viziune și deschidere către o Românie frumoasă, liberală, naționalistă. Dar, pînă să vină acel minunat om, în cazul în care nu o să fie eliminat de străini pentru curajul lui, în mod sigur românii îl vor sacrifica rapid, pentru că așa este această națiune, infidelă celor care o iubesc.

Vin alegerile. Nu are să fie nimic bun pentru această țară, nu are să fie nimic spectaculos cu noua garnitură care va merge la Bruxelles. Pentru că aceia care chiar vor să acționeze, nu au cum. Cine vă zice că poate, vă minte cu bună știință. Or, dacă ești și mințit, și umilit, nu cred că este un lucru bun pentru sănătatea ta mintală, române. Îmi pare rău că nu pot să dau o veste bună, că România va cunoaște o perioadă prosperă. Dar tu, române, poți să faci ceva pentru tine și familia ta, pentru lumea în care trăiești, ca să trăiești mai bine, să fii iubit, să ai prieteni buni și o familie frumoasă. Pe ei să îi ai alături. Pentru că Europa, politicienii și Statul român nu îți sînt prieteni, nu îți sînt aliați, nu îți sînt parteneri. Nu! Pentru ei ești doar o resursă, o ,,baterie” care aduce profit. Triada asta nocivă profită la maxim de viața ta, de munca ta, de resursele tale, fără nici un fel de reținere. Tu, însă, române, luat individual, ești deștept, ești drept. Din păcate, însă, noi ca națiune sîntem praf, sîntem o națiune de proști. Și pentru asta nu știu dacă avem vreo scuză, dar, chiar dacă avem, în mod sigur o să găsim o justificare pentru ea. Pentru că așa sîntem noi, românii, mereu ne găsim scuze pentru a nu acționa. Fie că scuza se numește Miorița, fie că este doar convingerea că nimic nu se mai poate schimba.

Noapte bună, România, oriunde te-ai afla.

Tano

Păreri și opinii