De ce Marian Munteanu este un pericol pentru democraţie. Liberalul „mistic, ortodox, antimodernist şi antieuropean“

in Război corupției

Propulsarea lui Marian Munteanu în postura de candidat al PNL la funcţia de primar general al Capitalei este un moment critic pentru democraţia românească.
Este momentul în care un reprezentant al unui curent ideologic tradiţionalist, mistic, ortodox, antimodernist şi antieuropean primeşte legitimitate publică de la unul dintre partidele democratice al României. Dacă în Istoria ţării mai există un astfel de moment trist care îmi vine imediat în minte privind asocierea unui partid democratic cu o mişcare profund antidemocrată este cel al pactului de neagresiune electorală semnat în 1937 de Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu. Sigur, mulţi dintre exegeţii domnului Marian Munteanu, dar şi dintre postacii PNL, mă vor înjura cu foc pentru această comparaţie, însă pentru a demonstra cine este acum, în anul 2016, Marian Munteanu şi pe cine reprezintă el, este suficient să intri pe pagina de Facebook a „Grupului pentru România“, al cărui mentor este fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii. Redau un text de pe această pagină: „Lege privind construcţia economiei democratice (Proiect)
Articolul 1. Se constituie Fondul Naţional de Capital Distributiv, care se alimentează din următoarele surse: a) impozitul progresiv pe marile proprietăţi; b) veniturile realizate de statul român prin confiscarea averilor dobîndite ilicit; c) veniturile realizate de statul român prin administrarea capitalului aflat în proprietate publică; d) alte surse prevăzute de lege.
Articolul 2. (1) Impozitul progresiv pe marile proprietăţi este plătit de persoanele fizice şi juridice române care deţin în proprietate active reale şi financiare cu o valoare totală mai mare de 500.000 de euro. (2) Cotele de impozitare progresivă a marilor proprietăţi se stabilesc anual, prin hotărîre de Guvern, astfel încît să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a 20% din PIB, în fiecare an.
Articolul 3. (1) Sumele colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sînt folosite astfel: a) 80% pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetăţenilor ţării; b) 20% pentru crearea de capital aflat în proprietate publică. (2) Sumele colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv se repartizează, în fiecare an, pe judeţe şi Municipiul Bucureşti, proporţional cu numărul locuitorilor acestora.
Articolul 4. (1) În primii 10 ani de aplicare a legii, fiecare cetăţean major al României va primi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv suma de 20.000 de euro, pe care o va folosi pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc. (2) Cei 18 milioane de români majori vor primi cele 20.000 de euro, eşalonat, pe parcursul celor 10 ani.
(3) Cetăţenii vor putea accesa cele 20.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociaţi în persoane juridice cu scop lucrativ: asociaţii familiale, societăţi comerciale, cooperative, etc. (4) Selecţia cererilor de finanţare se va face prin concursuri de proiecte, asemănătoare celor utilizate la accesarea fondurilor europene.
Articolul 5. (1) Începînd cu anul 11 de aplicare a legii, vor fi împroprietăriţi cu capital de la Fondul Naţional de Capital Distributiv numai tinerii cetăţeni români, la împlinirea vîrstei de 18 ani. (2) Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tînăr cetăţean român va fi stabilită, anual, prin hotărîre de Guvern, dar nu va fi mai mică de 50.000 de euro.
Articolul 6. Cetăţenii vor putea folosi banii primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv şi pentru cumpărarea de acţiuni la societăţi comerciale create prin investiţii făcute de Fondul Naţional de Capital Distributiv.
Articolul 7. Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, potrivit legii.
Articolul 8. Tinerii, în vîrstă de pînă la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din sumele cuvenite lor, conform art. 4 şi art. 5, să fie folosite pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe.
Articolul 9. Organizarea şi funcţionarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin hotărîre de Guvern.“
Într-adevăr, un proiect liberal 100% şi profund democratic. Şi Dan Diaconescu ne promitea cîte 20.000 de euro. Pe el liberalii nu l-au crezut, însă pe adepţii lui Marian Munteanu se pare că îi iau serios în calcul. Pagina de Facebook a Grupului pentru România este plină de astfel de baliverne naţionaliste, anticorporatiste, antieuropene etc. Nu mă pot abţine şi mai prezint un fragment dintr-un text, în speranţa că cineva cu mintea deschisă din rîndul liberalilor va sesiza pericolul asocierii cu Marian Munteanu: „Regii geto-daci Dromihete, Burebista şi Decebal, împăraţii romani de origine dacică Regalianus şi Galerius, marile figuri medievale care au stat în faţa Porţii Otomane – Mihai Viteazul (numit şi Malus Dacus), Iancu de Hunedoara (numit şi Ioan Getul) sau Ştefan cel Mare, ne vorbesc peste timp despre un neam care a însemnat ceva în istoria lumii. Este vremea să le respectăm acestor înaintaşi blazonul, urmîndu-le exemplul. Recîştigarea identităţii risipite înseamnă recîştigarea suveranităţii“. Marian Munteau din 2016 nu mai are nimic în comun cu liderul Pieţei Universităţii din 1990. A evoluat periculos pentru democraţie. Nu cred că este un om care să promoveze violenţa în dezbaterea publică, însă susţinătorii lui din diversele asociaţii care apără „identitatea naţională“ şi „poporul român“ ne-au arătat de multe ori că pumnii şi înjurăturile pot lua locul dezbaterii civilizate (exemplu: anti-manifestaţiile de la paradele minorităţilor sexuale). Sincer, sînt îngrijorat. Nu vreau să fiu martorul unor timpuri în care femeile din România vor fi nevoite să plece în Bulgaria pentru a întrerupe o sarcină nedorită, nu vreau ca religia să devină disciplină obligatorie în şcoli, nu vreau ca statul să controleze economia, nu vreau…

Daniel Gorgonaru

P.S. Am revăzut pe YouTube emisiunea lui Rareş Bogdan, din 3 martie 2016, în care l-a avut invitat pe Marian Munteanu. Toată discuţia îmi reconfirmă temerile că Marian Munteanu nu este decît un demagog, într-adevăr mult mai inteligent (periculos) în limbaj, cu un discurs profund religios şi naţionalist. Foloseşte des expresia „poporul român“ şi nu pe cea de „cetăţenii români“, pentru a face diferenţa între „poporul necăjit“ şi elementele alogene corupte. Nu lipsesc nici referirile mesianice de tipul „destinul creştin al românilor“. Una peste alta, este interesantă reactivarea în spaţiul public a lui Marian Munteanu, venită într-un moment în care societatea civilă îşi caută formule prin care să-şi promoveze lideri ce pot fi o alternativă la actuala clasă politică. Marian Munteanu, luat în braţe de PNL, nu este oare doar oferta mascată a actualei clase politice de a răspunde solicitărilor „străzii“ de a avea politicieni noi? Să nu uităm că domnul Munteanu s-a mai jucat de-a politica şi cu Virgil Măgureanu.

COMENTARII DE LA CITITORI