Declasificat: Secrete de război (5)

in Pe meridianele lumii

Doamna e spioană (2)
Pinkerton şi detectivii săi, percheziţionînd casa lui Greenhow, au găsit, printre alte documente incriminatoare, un plan de şapte pagini al Departamentului de Război cu privire la structura şi extinderea armatei americane. Rose a încercat să distrugă documentele, arzîndu-le, rupîndu-le sau tăindu-le în bucăţi. Însă detectivii au pus mîna pe fragmentele şi pe hîrtiile parţial arse, inclusiv pagina 32 – ciorna unui raport pe care aceasta l-a pregătit în august 1861, după bătălia de la Bull Run, cînd, temîndu-se de o invazie confederată, Capitala îşi construia apărarea. „În această săptămînă, mişcarea trupelor, pieselor de artilerie şi a muniţiilor a fost foarte activă…“. Documentele recuperate au arătat că ea făcuse o greşeală gravă pentru un spion: a păstrat ciorne şi cópii ale rapoartelor, după ce le-a trimis. Şi a păstrat, de asemenea, însemnările despre încifrarea rapoartelor, uşurînd astfel descifrarea lor. Greenhow a fost arestată pe 23 august 1861 şi acuzată de „a fi spion în interesul rebelilor şi de a furniza generalilor insurgenţi informaţii importante referitoare la mişcările forţelor unioniste“. Timp de cinci luni, Rose şi cîteva prietene au fost reţinute în închisoare. Pentru că tot încerca să trimită pe furiş mesaje în afară, a fost transferată la închisoarea Old Capitol (unde, în prezent, se află sediul Curţii Supreme a Statelor Unite). În iunie 1862, a fost eliberată şi trimisă, printre liniile federale şi confederate, la Richmond. Considerată o eroină, însă demascată ca spioană, i s-a dat o nouă misiune: să călătorească în Marea Britanie şi în Franţa pentru a face propagandă sub forma discursurilor şi a scrierilor. Memoriile ei au devenit un bestseller în Anglia. După un an petrecut peste hotare, s-a întors acasă la bordul unei nave britanice eşuată în apropiere de Wilmington. S-a urcat într-o barcă de salvare, care s-a răsturnat. Legenda spune că s-a înecat pentru că a fost trasă la fund de greutatea aurului pe care îl avea asupra ei. Conform unei alte versiuni, aurul provenea din drepturile de autor pentru carte; într-o altă versiune, Rose transporta aur destinat Serviciului Secret al Confederaţiei. A fost îngropată cu onoruri militare în Cimitirul Oakdale, din Wilmington. O cruce de marmură îi marchează mormîntul şi poartă următorul epitaf: „Doamna Rose. Greenhow, o purtătoare a depeşelor [sic] către Guvernul Confederat“.
În primele luni ale Războiului Civil, confederaţii au organizat, în Washington, un cerc foarte eficient de spionaj. În afară de Rose Greenhow, a existat, de pildă, un bărbat – activînd ca spion confederat – angajat al unei societăţi care se ocupa de furnizarea proviziilor pentru trupele Departamentului de Război al Statelor Unite. O mare parte din informaţiile furnizate de agenţi „călătoreau“ de la Washington la Richmond, de-a lungul a ceea ce confederaţii au numit „Linia Secretă“. Era o reţea formată din bărbaţi şi femei care au folosit bărci pentru a trece documente peste rîul Potomac, de la Washington sau Maryland către Virginia, şi înapoi, la spionii din Richmond. Pe măsură ce războiul se înteţea, Confederaţia şi-a extins activităţile de spionaj, formînd un Birou al Serviciilor Secrete, o unitate clandestină în cadrul corpului confederat „Signal Corps“. Aici erau organizate reţele de spionaj şi misiuni sub acoperire în afara oraşului Richmond, în Canada, Marea Britanie şi Europa Continentală. Pentru a finanţa operaţiunile secrete canadiene, Jefferson Davis, preşedintele Statelor Confederate ale Americii, a semnat un „mandat“, prin care cerea un milion de dolari de la Secretarul Trezoreriei, sumă destinată „Serviciului Secret“. Thompson, numele care apare în partea stîngă de sus a mandatului, se referă la Jacob Thompson, care urma să ducă banii, în aur, în Canada.

(va urma)
Thomas B. Allen

COMENTARII DE LA CITITORI