Descindere

in Poeme

Coboară, coboară
cît mai adînc,
coboară, coboară
cît mai profund,
coboară, coboară,
coboară în jos
spre Miezul Pămîntului
spre mijlocul gîndului
pe cărarea uitării
în adîncul mării
spre Aducere-Aminte
pierzînd a ta minte.

Coboară, coboară, coboară!
Scoboară în negura deasă
doar gîndul mai poate să iasă.
Pătrunde-n desişul de-abanos
Unde găsiva-i scara de os
Aleargă pe nimbul apos
Scoboară-te cît mai jos
Alunecă pe scara de vis
Pînă-nspre Paradis.

Coboară pe prund
Coboară prin grund
Coboară în jos
Spre Tărîmul Mănos
Adînc, tot adînc, mai adînc
Pînă ce piere fîlfîitul de gînd
Pînă ce moare orice idee
Rămîne doar Sufletul-Femeie.

CRISTINA EREMIA

COMENTARII DE LA CITITORI