DIICOT, mai mult decît ascultări şi filaj

in Război corupției

Sub umbrela deciziei Curţii Constituţionale, care a scos SRI din jocul supravegherii cu mijloace tehnice şi operative a mandatelor, DIICOT se întăreşte cu structuri noi care au în competenţă infracţiunile de terorism şi cele contra securităţii naţionale. Ordinul ministrului Justiţiei pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a DIICOT este în dezbatere publică din 13 iunie. Lectura referatului de aprobare şi a proiectului de ordin ministerial arată că ne aflăm în faţa unui mini-PATRIOT ACT. Pentru punerea în aplicare a Deciziei 51/2016 a Curţii Constituţionale, Guvernul a suplimentat prin Ordonanţă de Urgenţă statul de funcţii al DIICOT cu 40 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară. Referatul la care ne referim arată că ,,astfel, s-a creat cadrul legal pentru ca DIICOT să aibă o structură de poliţie judiciară, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică”, cei 40 de ofiţeri şi agenţi urmînd a fi detaşaţi de la Ministerul de Interne. Unde vor fi plasaţi nou-veniţii?
Morişca marii reorganizări
Pentru acordarea noii sarcini, care este definită de legiuitor ca o activitate tehnică, apar în ordinul ministrului Justiţiei o serie de reorganizări mai ample decît simpla preluare a celor 40 de poliţişti. Devine ,,imperios necesară” reorganizarea Centrului de aplicaţii operaţionale a procurorilor prin înfiinţarea Biroului de analiză, previziuni şi pregătire profesională şi a Biroului de tehnologia informaţiei, tehnic şi criminalistic. ,,Acesta va funcţiona, în principal, pentru realizarea activităţii de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe, conform CPP”, menţionează ordinul. Cu aceasta s-ar fi încheiat acordarea DIICOT cu decizia Curţii Constituţionale. Sarcinile Biroului nou-înfiinţat sînt însă mai largi, el răspunde de informatizarea direcţiei, avînd patru compartimente specializate pe telecomunicaţii, tehnic, criminalistică şi IT. Ordinul ministerial uită de la ce a plecat – decizia judecătorilor constituţionali – şi vizează plasarea, sub egida acestora, a unor reorganizări de activităţi pentru lupta cu Statul Islamic.
De la CC la Statul Islam
Doamna Prună pune în pălăria CC şi o reorganizare a DIICOT, care decurge din ,,apartenenţa României la sistemul de alianţe politice şi militare, susţinerea Coaliţiei împotriva grupării Statului Islamic, situarea pe principalele rute ale migraţiei spre Occident… care au determinat o relativă creştere a profilului ţării noastre ca posibilă ţintă a unor atacuri”. Frăgeziţi astfel de motivarea pericolului terorist, ,,este necesară reînfiinţarea Biroului de investigare a infracţiunilor de terorism şi a finanţării terorismului”. (Nu sîntem lămuriţi prin ce act a fost desfiinţat Biroul.) În acord cu Legea 51/1991 privind securitatea naţională, reorganizarea aduce şi modificări de titulatură, noul Serviciu se redenumeşte ,,Serviciul de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale”, respectiv ,,Biroul de combatere a infracţiunilor contra securităţii naţionale”. Urmează dezbateri…

Dan Constantin

COMENTARII DE LA CITITORI