Din crimele ungurilor secui (1848-1849)

in Alte știri

În legătură cu atrocităţile săvîrşite de trupele şi teroriştii unguri în satele din zona Munţilor Apuseni, Filiala Judeţeană a Arhivelor Statului Deva dispune de un document inedit, intitulat: „Informare cu acele victime care au căzut în timpul Revoluţiei prin terorismul revoluţionarilor unguri“, scrisă în limba germană de către comisarul Subcercual Baia de Criş Wolfgang Hossu, cu numărul ad 841/1850, care se găseşte în Fondul Prefecturii Judeţului Hunedoara – Cercul Baia de Criş –dosar Nr. 16/1850, fila 21-29. Tabelul precizează că  victimele au fost ucise în localităţile de domiciliu: Vaca, Valea Bradului, Tomnatec, Grohot, Mesteacăn, Ribiţa, Ribicioara, Uibăreşti, Bulzeşti, Dupăpiatra, Stănija, Buceş, Blăjeni, iar altele în Abrudbania şi Alba-Iulia, în perioada martie 1848-1849. Toţi au avut nume neaoşe româneşti. În partea dreaptă a Tabelului, se observă o rubrică mare, intitulată „Nefericitele victime au căzut în modul următor“. Se afirmă că victimele au fost tratate conform legii marţiale şi este descris modul în care au fost omorîţi: cu bîtele, de mai mulţi secui, împuşcaţi în casele lor sau împuşcaţi în sat, ziua în amiaza mare, aruncaţi în apă sau în foc. Unii au fost chiar decapitaţi. Prezentăm unele date din Tabelul nominal:

Tomnatec (cătun aparţinînd de satul Străuţ, comuna Bulzeşti)

– Manazie Iuan – 30 de ani, căzut în luptele de la Halmagiu, în noiembrie 1849;

– Draia Maria Mad – 1/2 ani, căzută la Tomnatec în martie 1849, a fost aruncată în apă;

Grohot

– Pavel Togier – 20 de ani, căzut la Grohot (fosta denumire a satului Străuţ) în martie 1849, împuşcat în casă;

– Bolog Iakob – 21 de ani, căzut în martie 1849, împuşcat în casă, Bulzeşti;

– Străuţ Avram – 40 de ani, martie 1849

– Străuţ Simedriana – 50 de ani, martie 1849

– Străuţ Teodora- 50 de ani, martie 1849;

– Străuţ Mihail – 50  de ani , martie 1849;

– Străuţ Ana – 50 de ani, martie 1849;

– Baliţa Pascu – 60 de ani, martie 1849;

– Baliţa Anna – 30 de ani, martie 1849;

– Baliţa Mihai – 60 de ani, martie 1849;

– Baliţa Pascu – 70 de ani, martie 1849

– Baliţa  Gherasim – 40 de ani, martie 1849

Toţi cei care locuiau în satul Bulzeşti au fost împuşcaţi în timp ce satul se afla în flăcări, menţionează autorul Tabelului. În total, au căzut victime teroriştilor unguri un număr de 14 oameni nevinovaţi din toată comuna, de vîrste şi sexe diferite, fără să fi făcut rău nimănui, numai pentru faptul că erau români de religie ortodoxă şi au apărut, din întîmplare, în faţa asasinilor. Autorul precizează că, în Revoluţia de la 1848, condusă de Avram Iancu, de partea românilor şi de Lajos Kossuth, de partea ungurilor, s-a ajuns la o înţelegere la Zlatna (în satul Feneş, locul de naştere a scriitorului Irimie Străuţ, n.a.) pentru încetarea luptelor şi instaurarea păcii între cele două naţiuni. Iată, însă, cum s-au comportat gărzile maghiare şi secuieşti faţă de românii de bună credinţă, care au depus armele, întinzîndu-le duşmanilor o mînă frăţească: au trecut la atrocităţi de nedescris, ucigînd circa 40.000 de români în întreaga Transilvanie.

 

Craiul Munţilor

 

Urcă-o boare dinspre Crişuri,

Cîntă-un tulnic, zvon nestins,

Geme codrul din frunzişuri

Şi în munţi un foc e-aprins.

Tulbure e Arieşul

Şi Ampoiul volburat,

Someşele-nflor cireşul

Unui tun înrourat.

 

Craiul Munţilor, Vis Mare,

Ne-nfricat, ne-nduplecat,

Vine dinspre zări călare,

Lîngă noi e, n-a plecat!

 

Iancu, inimă prea plină

De iubire de popor,

Însetată de lumină,

Iancu, lacrimă de dor.

 

Pe cîmpia Libertăţii

Cît românii-or fi români

Arzi, făclie a cetăţii

Unde moţii sînt stăpîni.

Alţi goruni cresc din gorunul

Unde dormi în nemurire

Şi-s, voinici, unul şi unul,

Despre tine dînd de ştire.

 

Peste veac tu arzi cu noi,

Întrupat în toţi bărbaţii,

Scump erou între eroi,

Luminîndu-ne Carpaţii!

IRIMIE STRĂUŢ,

Scriitor, membru al USR din 1971

Membru PRM din 20 octombrie 1995

COMENTARII DE LA CITITORI