Din greşeală în greşeală spre victoria finală

in Război corupției

România a cumpărat, cu 628 de milioane de euro, 12 avioane multirol F-16A/B (Block-15), la mîna a doua din Portugalia, pe care, la rîndul ei, le-a primit gratis din SUA. Avioanele, fiind fabricate în urmă cu 33 de ani, au fost achiziţionate de România fără licitaţie, fără transparenţă şi fără să includă offset, o procedură urmată de majoritatea statelor membre NATO, precum Ungaria sau Cehia. Offsetul este un program de investiţii al statului care vinde echipamentul militar în ţara care cumpară respectivul echipament. Aşadar, prin procedura offset, vînzătorul ar fi trebuit să se angajeze să investească în industria românească o mare parte din preţul avioanelor (100%, în cazul Ungariei, care a cumpărat avioane Gripen noi). Banii plătiţi pe F-16 se puteau întoarce în România sub forma unor investiţii, dar nu s-au întors, ca urmare a posibilei lipse de respect a membrilor guvernului României, care au semnat acest contract la adresa banului public.
Cum avioanele au fost date, de către SUA, în leasing Portugaliei, din suma de 628 de milioane de euro, americanilor le-au revenit 457 milioane de dolari (37-38 milioane de dolari/avion), fără să facă absolut nimic pentru aceşti bani. Alte sume ajung la firma portugheză OGMA, care nu schimbă nici un motor, nici o instalaţie, ci doar verifică, nedistructiv, cele 12 F-16 Block15 şi le convertesc în F-16 MLU, prin montarea pachetului de avionică achiziţionat de Portugalia, în 2009, de la firma Lockheed, sub forma unor module (kit-uri). Amintesc că România dispune de două fabrici de avioane (la Bacău şi la Craiova), dar, cu toate acestea, plăteşte Portugaliei o sumă exorbitantă (108,2 milioane de euro) pentru o aşa-zisă conversie a avioanelor F-16. Tot Portugaliei i se plăteşte şi pentru pregătirea personalul navigant şi tehnic român, care face trecerea pe avioanele F-16 (9 piloţi şi 75 de tehnicieni). Ca termen de comparaţie, Venezuela a încheiat un contract cu Rusia pentru 12 avioane noi Su-30MK2, plătind suma de 480 milioane de dolari.
Radarul APG-66, de pe avioanele F-16 Block15 româneşti, nu va fi modernizat şi va avea aceeaşi distanţă maximă de descoperire ca şi în anii 1983-1984 (110 km), inferioară radarului EL/M-2032, existent pe MiG-ul LanceR (distanţă maximă de descoperire 140 km). Deşi alţi beneficiari din Asia, care nu sînt membri NATO, au condiţionat achiziţia, de montarea pe F-16 A/B second hand, a unui nou radar de tip APG-68(V)9, cu distanţa de descoperire de 150-170 km. Ca o comparaţie, avioanele ruseşti Su-30 (dislocate în Crimeea) sînt echipate cu radarul Irbis-E, avînd raza de descoperire 150 km şi cu senzor infraroşu IRST (raza de descoperire 90 km), care nu există pe avioanele F-16 Block15 româneşti.
Spre deosebire de variantele mai noi, avioanele F-16 Block15 (MLU) nu au încorporate în fuselaj echipamente de iluminare a ţintei cu fascicol laser, necesare dirijării bombelor ghidate GBU-12 (livrate de portughezi odată cu avioanele). De aceea, România este obligată să monteze pe avioanele F-16 Block15 vechile containerele de iluminare laser Rafael-Litening LDP de pe avioanele MiG-21 LanceR. În schimb, portughezii bagă pe gît României 3 containere de contramăsuri radioelectronice AN/ALQ-13, livrate în 1981 de SUA, odată cu vechile avioane A-7 Corsair II, containere care se potrivesc şi pe F-16 Block15. Acest container fiind similar ca performanţă şi concepţie containerului SPS-141 (sovietic), care a înzestrat unele avioane MiG-21 româneşti în perioada 1986-1999 şi care a fost dat la fier vechi pentru ca România să fie primită în NATO.
Abia instalat în funcţia de ministru al Apărării, Mihnea Motoc a declarat la Interviurile Europa FM că, în acest an, Ministerul Apărării va demara procedurile pentru achiziţia a încă 12 avioane de luptă F-16, tot la mîna a doua. Probabil, în aceleaşi condiţii ca şi primele 12. Deocamdată a fost lansată o cerere de informaţii către toate ţările aliate care au în dotare asemenea aparate, inclusiv SUA şi 5 ţări europene.

COMENTARII DE LA CITITORI