Dispariţii misterioase (2)

in Fenomene paranormale

Muntele dispărut

,,Muntele de Fier“ este numele unui vapor care naviga pe Mississippi, nava măsurînd mai mult de 60 de metri în lungime. Acesta a remorcat barje încărcate cu bumbac şi melasă, plecînd, mai departe, în iunie 1872, din Vicksburg. După un timp, barjele au fost zărite cum erau duse de curent în josul fluviului, fiind vizibil faptul că funia de remorcare a fost tăiată, nu ruptă. Din acel moment, nici o urmă, sau rămăşiţă din ,,Muntele de Fier“ nu s-a mai găsit, de altfel nici unul dintre cei 52 de pasageri de pe vas nu a mai fost văzut.

,,Mary Celeste“ şi-a ridicat echipajul la ceruri?

Pe data de 4 decembrie 1872, brigantina ,,Mary Celeste“ a fost descoperită, pustie, în estul Insulelor Azore, navigînd în derivă. Căpitanul Benjamin Briggs, soţia sa, Sarah, şi fiica lor, în vîrstă de 2 ani, Sophia, împreună cu cei 7 membri ai echipajului, au dispărut. Vasul a luat apă, deşi în zonă nu fusese nici un uragan! De-a lungul anilor, au fost lansate multe „explicaţii veridice“, mai multe persoane pretinzînd că sînt supravieţuitori de pe ,,Mary Celeste“. Cazul brigantinei blestemate este cunoscut drept un mister nautic. O ultimă notă, care adînceşte enigma, este şi scrisoarea lui Briggs către mama sa: „Vasul nostru este un frumos trimerer. Sper că vom avea o călătorie liniştită, dar, pentru că nu am fost, niciodată, cu el, nu pot spune cum va naviga şi dacă nu vom avea surprize“.

Cizmarul împiedicat

În 1873, cizmarul englez James Worson a acceptat pariul prietenului său, şi anume să fugă din oraşul lor, Leamington Spa, pînă la Coventry şi înapoi, pe o distanţă de cca. 25 de kilometri. El a început să alerge, iar 3 dintre prietenii lor îl urmau într-o trăsură. După ce a făcut mai mulţi kilometri, mişcîndu-se uşor, cizmarul s-a împiedicat, apoi a căzut şi… a dispărut! Cei 3 bărbaţi au intrat în panică, ştiind că nu există nici o explicaţie raţională la ceea ce tocmai văzuseră. După ce au renunţat să-l mai caute, s-au întors la Leamington Spa şi au declarat, la Poliţie, ce se întîmplase. În ciuda prelungitelor interogatorii, ei nu au putut adăuga nimic la simpla poveste, dar nici nu au retractat ceva din aceasta. Worson era acolo, alerga la cîţiva metri înaintea lor, după care, dintr-odată, a dispărut.

Poliţist complice la crimă

Sfatul părintesc „să nu accepţi niciodată dulciuri de la străini“ este încă valabil. Drept mărturie stă şi senzaţionala răpire, din iulie 1874, a lui Charlie Ross, fiul de 4 ani al unui bogat om de afaceri din Germantown, Pennsylvania. Charlie şi fratele său, în vîrstă de 6 ani, Walter, au fost lăsaţi să se joace în faţa casei. Într-o zi, 2 străini, care se aflau într-o trăsură, s-au oprit să le dea dulciuri şi să-i întrebe cîte ceva. Aceştia s-au oferit să-i ducă pe băieţi în Philadelphia, să-şi cumpere artificii pentru Ziua Independenţei. Cînd au ajuns în oraş, l-au trimis pe Walter într-un magazin, dîndu-i 25 de cenţi, o sumă foarte mare, la acea vreme, pentru un băieţel de 6 ani. Cînd Walter a ieşit din magazin, trăsura, cei 2 bărbaţi şi Charlie dispăruseră.

Două zile mai tîrziu, tatăl băiatului, Christian K. Ross, a primit o notă scrisă agramat şi indescifrabil: „Să nu crezi că detectivii pot să-l ia de la noi – o să primeşti veşti în cîteva zile“. La scurt timp după acest episod, răpitorii au venit şi au cerut 20.000 de dolari, însă încercarea de a stabili o întîlnire pentru a efectua schimbul a eşuat. Poliţia din New York City a identificat scrisul de mînă, ajungînd la concluzia că este al lui William Mosher, un hoţ de la docuri, dar, înainte de a-i prinde pe Mosher şi pe complicele său, Joseph Douglas, cei doi au fost implicaţi într-o ambuscadă în Bey Ridge, New York. Mosher a murit, Douglas a supravieţuit un timp destul de lung pentru a se confesa, dar a pretins că doar Mosher ştia unde este Charlie. Micul Walter Ross i-a identificat pe cei 2 bărbaţi morţi în persoana răpitorilor fratelui său. Charlie, însă, nu a mai fost găsit niciodată.

Cumnatul lui Mosher, un fost poliţist pe nume Westerwelt, a fost, şi el, condamnat. A primit 7 ani de închisoare pentru complicitate la această crimă. El nu şi-a recunoscut niciodată vina, însă, după ce a fost eliberat, în 1882, a dispărut fară urmă.

(va urma)

TRAIAN TANDIN

COMENTARII DE LA CITITORI