DOCUMENT DEVASTATOR: Ce s-a întîmplat la club Colectiv şi nimeni nu a avut curaj să spună

in Război corupției

Intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, se arată în raportul Guvernului în cazul Colectiv, care notează că modul de acţiune al instituţiilor implicate în noaptea tragediei a fost „unul sub medie”. Potrivit documentului, mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul Român, deşi acesta era aplicabil.
Intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, se arată în raportul Guvernului în cazul Colectiv.
„Cu toate că cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 (şapte) minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei”, se arată în Raport. În document se notează că şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a coordonat, la faţa locului, doar activitatea de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului, nu toate activităţile de intervenţie. De asemenea, lipsa unei coordonări reale „a fost evidenţiată şi de faptul că unele echipaje s-au panicat şi au început să comunice haotic informaţii către dispecerat”. La data tragediei, din datele puse la dispoziţie, nu rezultă că la nivelul Ministerului Sănătăţii ar fi existat Planul Alb, iar la nivelul spitalelor de urgenţă în care au fost internate victimele planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată. De asemenea, unitatea ultramodernă pentru mari arşi de la Spitalul Floreasca, deşi era funcţională, nu a fost folosită. De asemenea, potrivit documentului, mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul Român, deşi acesta era aplicabil.
„Ca notă unitară în ceea ce priveşte datele primite de la diversele entităţi implicate, s-a remarcat lipsa de coerenţă şi datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la faţa locului, numărul total de victime, numărul de pacienţi internaţi în fiecare spital, numărul de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale, numărul de pacienţi transferaţi în afara ţării şi locaţia acestora, raportările fiind confuze chiar şi-n privinţa numărului total de decese”, se arată în Raport. Prezentăm mai jos, integral, deficienţele remarcate în raportul Corpului de Control al Guvernului
1. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii“ Bucureşti – Ilfov. În principal, această instituţie nu a respectat procedurile în ceea ce priveşte posibila declanşare mai devreme a Planului Roşu de Intervenţie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operaţiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reuşit să furnizeze numărul exact şi felul utilajelor care au participat la acţiunea din data de 30.10.2015;
2. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. În principal, această instituţie nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în ceea ce priveşte coordonarea în ansamblu a situaţiilor de urgenţă, nu doar a activităţii de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului;
3. Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se referă, în ansamblu, la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidenţiate probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă, la care se adaugă nefuncţionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) şi a raportărilor contradictorii atît în privinţa numărului de victime internate, cît şi în privinţa infecţiilor nosocomiale;
4. Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Concluzia are la bază raportul acestei instituţii, care conţine date neconcludente şi contradictorii, atît în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cît şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicînd suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistenţa planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată şi acestei instituţii din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.

COMENTARII DE LA CITITORI