Două dosare deschise în cazul Hexi Pharma

in Război corupției

UNU. Parchetul General cercetează înşelăciunea faţă de spitale şi ameninţarea vieţii pacienţilor, prin comercializarea de către Hexi a dezinfectanţilor diluaţi.
DOI. DNA investighează evaziunea fiscală, firmele off-shore şi felul în care banii negri ai Hexi au ajuns în spitale în urma unor achiziţii publice suspecte.
Zeci de angajaţi din Hexi Pharma au fost audiaţi de către procurorii celor două instituţii. Unii dintre ei, directorul general Flori Dinu, de pildă, sînt deja puşi sub acuzare şi au dat declaraţii în ambele instituţii care investighează cazul. Au avut loc şi confruntări între diverşi oameni.
„Nu există nici un dubiu în privinţa diluării majore a produselor. Un număr surprinzător de mare de angajaţi ştiau că produsele sînt falsificate”, susţin mai multe surse, concordante, care cunosc investigaţia.
„Ştiam de diluare, dar Dan Condrea ne garanta faptul că ele sînt eficiente şi că ce scrie pe etichetă e mai mult o chestie de marketing ca să cîştigăm licitaţiile”, sună declaraţia unuia dintre angajaţii firmei. „Poate că o spun ca să-şi diminueze participarea sau chiar aşa stăteau lucrurile. Ei aruncă toată vina pe Condrea, pe ideea că el le impunea diluarea şi nimeni nu putea protesta sau nu se putea opune”, susţin sursele. Cert e că la dosare s-au strîns zeci de mărturii despre falsificarea Suprasept, Thor şi a altor produse.
Mărturiile vin din diverse zone ale firmei. Unul dintre cei care a recunoscut este Mihai Leva, directorul de producţie, cel care a admis diluările care la anumite produse, Suprasept de pildă, au mers şi pînă la 90%! „Am tot încercat să-l conving pe Condrea, dar n-am reuşit”, a spus Leva procurorilor. O sursă: „Nu înseamnă că aceste declaraţii din care rezultă că singurul responsabil era Condrea au fost asumate de procurori”. Directorul general Flori Dinu a recunoscut şi ea că ştia de diluare, dar susţine că n-a avut ce face în faţa voinţei patronului! Şefii contabilităţii şi ai zonei economice erau la curent, de asemenea, cu diluarea masivă. „Ei ştiau exact ce cantităţi mici de substanţă activă intrau în contabilitate. Falsificarea produselor stătea la baza calculelor economice ale firmei, cantităţile sînt vizibile uşor în contabilitate”, confirmă o altă sursă. În privinţa rezultatelor de eficienţă de la Institutul Cantacuzino, ele atestă că unele produse erau eficiente, iar cele cu grad mare de falsificare nu aveau eficienţă. În afară de Guvern, pe 11 mai 2016, cînd a spus că toate probele sînt neconforme, nimeni nu a afirmat acest lucru.
„Gazeta“ a şi contrazis imediat Guvernul.
Chiar a doua zi, pe 12 mai 2016, imediat după ce Guvernul a făcut publice rezultatele, „Gazeta“ a publicat un material în care a scris: „Ministerul Sănătăţii a interpretat greşit rezultatele de le Hexio IOD, care par bune”. Mai mult, în aceeaşi zi, „Gazeta“ a tipărit un rezultat de analiză de la Icechim, făcut chiar la comanda ziarului, care arăta că un alt produs, Clorhexin C, era conform etichetei. Ce înseamnă asta? Nu toate cele 20 de produse Hexi au fost falsificate. Dar unele sînt, în mod cert, falsificate cu un grad imens de abatere faţă de normal şi care le face ineficiente chiar şi în analiza Cantacuzino! Practic, Hexi Pharma a făcut un experiment pentru a vedea dacă, scăzînd concentraţiile dezinfectanţilor, aceştia rămîn eficienţi. Unii au rămas, alţii nu. Numai că acest experiment n-a fost făcut în laborator, ci pe cei 3,8 milioane de români internaţi în fiecare an în România. „Toate mărturiile angajaţilor arată ceva: Hexi Pharma nu a fost o firmă care să fi făcut produse în regulă pînă la un moment şi apoi să le fi falsificat. Pur şi simplu, au fost falsificate de la început, de cel puţin 10 ani, ca să cîştige în faţa concurenţei”.
Ce se urmăreşte în continuare? Mari sume de bani cash ieşeau din Hexi Pharma în fiecare lună. Mii de contracte de achiziţii din bani publici semna Hexi Pharma în fiecare an. Unde se duceau aceşti bani? Asta vor să afle procurorii.
Mirela Neag

COMENTARII DE LA CITITORI