DRUMUL DE LA PUŞCULIŢĂ LA PUŞCĂRIE

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Am auzit că cei aproape 600 de parlamentari tremură de teamă că li se vor dibui afacerile necurate şi fărădelegile. N-au decît. Le urez tremurare uşoară. În timp ce eu mi-am vîndut crucea de aur, de la gît, iar fiicele mele şi-au vîndut cerceii din ureche, ca să mă ajute să duc mai departe fenomenul România Mare – revistă şi partid – alţii dădeau „ţepe“, după care evoluau către „tunuri“. Aceasta e proba verităţii: averea. De unde au unii averile astea colosale? Nu ai cum, din muncă cinstită, să faci atîţia bani. Din muncă cinstită abia trăieşti de pe o zi pe alta, mai ales pe vremurile astea de criză. Cele mai multe afaceri necurate s-au făcut cu Statul. Care, din păcate, s-a lăsat jefuit. E ca şi cum un călător, în tramvai, simte că hoţul îi bagă mîna în buzunar, dar nu numai că nu zice nimic – îi face semn să-i cotrobăie şi prin celălalt buzunar. De unde avem noi, românii, apucăturile astea? Ce atavism nenorocit ne-a făcut să dăm cel mai mare procent de infractori pe cap de locuitor? Să fie, oare, vorba de acele reziduuri ale legiunilor romane, care proveneau din temniţele şi de la galerele altor provincii, mai ales din Nordul Africii? Rămăşiţe pe care s-au altoit ţiganii şi grecii fanarioţi? Nu se lipeşte conduita corectă de noi în ruptul capului. Ce Etica Protestantă? Vax Albina! „Săracul miroase a prost“ – zicea, din puţul gîndirii sale, Gigi Becali. Pînă una, alta, prostul s-a dovedit a fi el. Şi majoritatea celor din Lotul Fotbalistic. Altceva mă doare: mentalitatea de a rîde de oamenii cinstiţi şi strîmtoraţi. Ca şi dificultatea unui om integru de a rezista într-un colectiv, sau într-un domeniu: el fie că e corupt, fie că e rejectat. Asistăm, acum, la unele dezvăluiri care arată ce reţea de complicităţi sinistre s-a urzit, în timp, pe spinarea acestei ţări. Atît eu, cît şi alţi colaboratori ai mei am tras numeroase semnale de alarmă, dar tot noi am fost cei pedepsiţi. Iată două secvenţe din anul blestemat 2011.

1) La 4 ianuarie, executoarea judecătorească Paula Şomîldoc (însoţită de avocatul Mafiei, Mihai Petre) a năvălit peste Conferinţa de Presă a PRM şi ne-a somat să evacuăm clădirea. Operaţiunea era clocită de Traian Băsescu, Elena Udrea şi Adriean Videanu – cel care îi spunea Matrozului că Şomîldoaca e fata lui de încredere şi a mai folosit-o, cu succes, şi la alte evacuări. Acel atac mafiot s-a făcut sub protecţia unui dispozitiv formidabil: nu mai puţin de 140 de poliţişti şi jandarmi, dirijaţi de sinistrul Petre Tobă (care, ulterior, a şi fost avansat!). N-am să mai reiau momentele acelei zile blestemate, în care gorilele mi-au fracturat o mînă (pe care mi-am pus-o în ghips), fratele meu, ditamai generalul Armatei Române, a făcut preinfarct, lui Bebe Ivanovici i s-a deschis o rană de la Revoluţie, soţia consilierului meu Florin Simion a fost molestată şi ridicată pe sus, cu scaun cu tot etc. Urmarea? A doua zi, L.C. Kövesi a anunţat, la toate televiziunile, că s-a început urmărirea penală şi criminalistică (?!) împotriva mea. Toate dovezile mele au fost aruncate la coş, inclusiv cele care arătau că era vorba de Mafia Retrocedărilor, care pusese ochii pe imobilul din Str. Emile Zola nr. 2, deşi adresa vizată era cu totul alta, în Aleea Modrogan, iar aşa-zisul moştenitor era mort, de 3 ani, la Los Angeles. Am fost trambalat la Parchetul General şi era cît pe-aci să fiu arestat – cu toate că eram membru al Parlamentului European. Chiar şi acum, cînd scriu aceste rînduri, primesc citaţii să mă prezint la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte. Mafioţii n-au păţit nimic, îşi văd, pe mai departe, de treabă şi fac victime omeneşti. Apropo de Mafia Retrocedărilor: de ce nu se leagă, nimeni, de numitul Măi Antal Ion, care deţine peste 40 de case şi apartamente în Capitală, toate obţinute prin jaf? Unele i-au fost atribuite de Traian Băsescu, pe cînd era primarul Capitalei.

2) La 18 iulie 2011, Marius Marinescu a sesizat Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor cu privire la Gala Bute. Cei de acolo au alertat Oficiul de Luptă Anti-Fraudă, care, la rîndul său, s-a adresat Curţii de Conturi. I-am publicat lui Marius Marinescu două editoriale în „Tricolorul“. Dar Madam Kövesi a tăcut ca peştele în conservă. De ce, cucoană? Îţi spun eu ce-ai păzit: ai fost complice, prin înfundarea urechilor şi ridicare din umeri. În orice altă ţară cu pretenţii de civilizaţie, un asemenea magistrat e considerat un pericol public, fiind destituit şi chiar arestat. La noi, însă, orice mîrşăvie e posibilă – cu complicitatea unor ziare şi posturi de televiziune putred de corupte.

În vara anului 2006, eu am pus piatra de temelie a Puşcăriei Mafioţilor. Mai ţineţi minte? N-am avut bani să continui lucrarea, dar ideea rămîne în picioare şi e mai actuală ca oricînd. Cîteva luni mai tîrziu, la 18 decembrie 2006, l-am trimis pe Traian Băsescu – el fiind de faţă, în Parlament – la puşcăria respectivă. Drept răzbunare, acesta avea să scoată PRM din Parlament, după 2 ani. Nu înainte de a-i spune lui Vasile Blaga: „Vreau să aibă PRM 4 procente şi cîteva zecimi, sub pragul electoral, să se oftice Vadim“. Iar Buldogul a pus umărul la acea fraudă ordinară. Pe atunci, haita lui Băsescu era pe cai mari. Tăia şi spînzura. Avea puşculiţa Statului pe mînă. Acum, de la puşculiţă a ajuns la puşcărie. Nu în totalitate, dar nu-i timpul trecut. Cine îi bagă pe borfaşii ăştia la zdup? Păi, exact cei care i-au ajutat să spolieze o ţară şi să calce pe cadavre: Kövesi şi Coldea. De ei de ce nu se ocupă nimeni? Ei sînt mai presus de Lege? Ce uşor le vine să întoarcă armele împotriva acelora pe care i-au slugărit pînă acum! Ce firesc li se pare să le sară în spinare! Dar ei nu pot prosti pe nimeni. Lucrurile sînt clare: toţi cei care au nenorocit ţara asta, în 25 de ani, trebuie să plătească! Şi vor plăti. Cutia Pandorei a fost deschisă şi clocoteşte o furie în populaţie ce nu poate fi descrisă în cuvinte.

CORNELIU VADIM TUDOR

16 februarie 2015

COMENTARII DE LA CITITORI