Elemente care dovedesc faptul cã Marea Piramidã din Egipt a fost construitã de o civilizaţie extrem de avansatã (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

Prin urmare, tehnologic vorbind, nici chiar în prezent o asemenea construcţie nu poate fi realizatã în mod identic. Şi atunci, cum – sau, mai bine zis, – cine? – a construit acest edificiu colosal? Cum este posibil ca o întrebare atît de simplã sã rãmînã fãrã un rãspuns de bun simţ sau o explicaţie, chiar dacã aceasta ar fi, sã zicem, recunoaşterea de cãtre ştiinţa modernã cã nu are rãspunsul adecvat la ea? Cum este posibil sã pretinzi cã aşa ceva a fost construit de cãtre oamenii din acea vreme, care nu excelau în elemente tehnologice, fiind dependenţi în cele ale traiului, în proporţie de 95%, de perioadele de revãrsare ale Nilului?
Şi totuşi, egiptologii şi ştiinţa actualã afirmã, cu seninãtate, cã Marea Piramidã din Egipt a fost construitã din ordinul faraonului Keops, pentru a rivaliza cu Piramida Roşie din Dashur, construitã de tatãl sãu, faraonul Snefru. Ipotetic, se crede cã faraonul Keops ar fi încredinţat vizirului sãu, Hemienu, sarcina de a proiecta, împreunã cu arhitecţii sãi, Marea Piramidã. Dar, pe lîngã aspectele menţionate mai sus, existã destule dovezi care atestã faptul cã aceastã piramidã se afla pe platoul Gizeh inaintea faraonilor din Dinastia a IV (Keops a fost cel de-al doilea faraon al acestei Dinastii). În aceastã direcţie, poate fi menţionatã analiza lui B. Mortensen asupra a patru vase intacte din perioada pre-dinasticã Maadi din Egipt, care au fost gãsite la baza Marii Piramide la sfîrşitul Secolului al XIX-lea. Cercetãrile lui Karl Kromer, la mijlocul anilor ’70 sînt, de asemenea, de mare importanţã în aceastã direcţie.
Spre deosebire de orice altã construcţie de anvergurã din Egiptul Antic, Marea Piramidã nu are gravat sau pictat pe exteriorul sau în interiorul ei nici o referire la cei care au construit-o, şi cu atît mai puţin la faraonul Keops. Aspectul nu este doar bizar, ci de-a dreptul nãucitor, ştiind cît de orgolioşi au fost faraonii, pentru a-şi lãsa gravat numele şi istoria lor posteritãţii. Avînd în vedere grandoarea nemaivãzutã şi perfecţiunea Marii Piramide, ar fi trebuit ca sã fie înţesatã cu astfel de referinţe, atît despre faraonul însuşi, cît şi despre familia sa. Şi totuşi, nimic din toate acestea nu existã.
Ideea cã Marea Piramidã a fost construitã în timpul domniei faraonului Keops (acum aproximativ 4600 de ani) provine de la un cartuş foarte controversat, descoperit în interiorul Piramidei de cãtre colonelul Howard Vyse şi de asistenţii sãi, în anul 1837. Vyse a descoperit patru mici camere (cu inãlţimi cuprinse între 0,5 metri si 1,2 metri) deasupra Camerei Regelui, ce fuseserã sigilate şi care au fost deschise prin explozie cu praf de puşcã. Pe unii dintre pereţii şi tavanul acestor camere (care erau goale în interior) au fost gãsite hieroglife stîngaci realizate, cu vopsea roşie (însã doar pe blocurile din calcar), ce au fost adãugate de muncitorii din echipele de lucru. Inscripţiile includeau douã cartuşe (nume regale închise într-un oval): „Khufu” şi „Khnum-Khufu”.
Egiptologii au considerat aceste inscripţii drept o confirmare a faptului cã Marea Piramidã a fost construitã de faraonul Khufu (Keops). Dar, aşa dupã cum a fost scos în evidenţã mai tîrziu, problema acestor cartuşe vizeazã douã aspecte: 1. autenticitatea lor; 2. interpretarea corectã a acestor inscripţii. Astfel, s-a atras atenţia cã mai nimerit ar fi sã se confirme, în primul rînd, autenticitatea cartuşelor, înainte de a le interpreta „semnificaţia” cu o atît de mare uşurinţã.

(va urma)
EDITURADAKSHA

COMENTARII DE LA CITITORI