Enigmele Revoluţiei. Procurorii care au redeschis ancheta susţin că Ion Iliescu a exercitat puterea în stat din 22 decembrie 1989 (2)

in Război corupției

Cine sînt teroriştii?
„În seara zilei următoare, elicopterul în care se afla generalul Constantin Nuţă se prăbuşeşte în mod misterios în apropiere de Alba Iulia, iar trupele USLA devin ţinţele unor atacuri sălbatice. Una din regulile de bază în caz de conflict armat este aceea a introducerii cenzurii în ceea ce priveşte informaţiile difuzate pe canalele mass-media. (….) Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi-a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s-a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s-a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau
verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Incidentele care au început în jurul orei 18,00 în ziua de 22 decembrie şi care s-au desfăşurat cu intensitate maximă în nopţile de 22/23 şi 23/24 decembrie, s-au concentrat atît în Bucureşti, cît şi în alte localităţi în jurul unor obiective de importanţă deosebită. În cele mai multe cazuri, incidentele au fost precedate de anunţuri făcute la Televiziune sau Radio referitoare la atacuri teroriste”.
„S-a încercat aparenţa unui război civil!”
„Din cele expuse anterior rezultă indicii în sensul unei versiuni de anchetă pe care în mod nejustificat procurorii militari nu au avut-o în vedere şi anume aceea potrivit căreia, în mod deliberat, persoane rămase neidentificate, au încercat astfel dezorganizarea conducerii militare la toate nivelurile prin intermediul unor ordine, rapoarte şi informaţii false, prin răspîndirea unor zvonuri privind interpretarea mişcării unor forţe ca fiind teroriste, care să ducă la conflicte reciproce urmînd să aibă ca rezultat foarte multe victime, morţi şi răniţi (M.Ap.N. – USLA, Aeroportul Otopeni, Sibiu etc.), precum şi răspîndirea unor zvonuri care să creeze confuzie şi panică în rîndurile populaţiei. Din actele şi lucrările dosarului rezultă indicii în sensul că s-a încercat crearea aparenţei unui război civil, în condiţiile în care mijloacele mass-media vehiculau, la acea dată numărul de 60.000 morţi”.
Despre vidul de putere
„În acest context, stabilirea existenţei sau inexistenţei unei structuri/unui organism care a exercitat puterea de stat, fie numai şi prin exercitarea unui control efectiv al agenţilor statului implicaţi în moartea manifestaţilor în această perioadă este necesară pentru a se putea identifica persoanele responsabile pentru atingerea adusă valorilor protejate de legea penală. Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22-27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucît numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul-lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale. După cum rezultă din scurta cronologie a evenimentelor pe care am prezentat-o, în ziua de 22 decembrie 1989, undeva în jurul orei 17,00, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care a preluat
puterea de stat începînd chiar din acel moment, sub protecţia armatei şi a exercitat-o continuu, în toată perioada pînă la constituirea formală a acestui organism, în data de 27 decembrie şi după aceea, pînă la organizarea alegerilor din mai 1990, alegeri pe care această formaţiune politică le-a şi cîştigat”. Cele de mai sus rezultă din următoarele: a) Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din seara zilei de 22 decembrie, în care se precizează clar că din acel moment se dizolvă toate structurile de putere ale regimului Ceauşescu, guvernul este demis (deşi Guvernul Dăscălescu demisionase deja, prin declaraţia făcută de Constantin Dăscălescu în balconul clădirii Comitetului Central) şi întreaga putere de stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Acest comunicat a fost publicat chiar în ziua de 22 decembrie 1989 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1. În cuprinsul său se precizează expres faptul că „acest comunicat este o primă formă de platformă-program a noului organism al puterii de stat din România”. b) Numirea, de către preşedintele CFSN, Ion Iliescu, la data de 23 decembrie, în calitate de ministru al Apărării Naţionale a generalului colonel Nicolae Militaru şi înlocuirea, la data de 24 decembrie, a generalului maior Ştefan Guşă de la comanda Marelui Stat Major al Armatei, cu generalul Vasile Ionel. Numirea generalului Militaru la conducerea Ministerului Apărării Naţionale a fost comunicată Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale URSS şi comandantului Forţelor Armate Unite al Tratatului de la Varşovia, de unde rezultă că această structură de putere fusese recunoscută oficial ca noua putere din România cel puţin în ţările membre ale Tratatului de Varşovia”.
Procuror: „Ion Iliescu, lider din 22 decembrie 1989”
„Trebuie remarcat faptul că în perioada 22-27 decembrie în Monitorul Oficial al României, Partea I, au fost publicate comunicate ale noii structuri de putere din România. Partea I a Monitorului Oficial este consacrată actelor emise de puterea de stat sau de organele abilitate de puterea de stat să asigure executarea unor legi. În aceste condiţii apreciez că, deşi formal, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a exercitat puterea începînd cu data de 27 decembrie, în fapt, această structură, al cărei lider a fost recunoscut ca fiind Ion Iliescu încă din primele momente ale evenimentelor din ziua de 22 decembrie 1989, a exercitat puterea de stat în România din chiar momentul constituirii sale, în ziua de 22 decembrie 1989. Există în dosarul de urmărire penală mărturii, cît şi rapoarte ale cadrelor Ministerului de Interne din care rezultă că încă din ziua de 22 decembrie, începînd cu ora 16,00, s-au constituit structuri teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale care au preluat puterea la nivel local, subordonîndu-se celei de la nivel central”. Ordonanţa poate fi accesată integral pe site-ul Ministerului Public.
Ce s-a întîmplat pe 22 decembrie
Ziua de 22 decembrie 1989 a fost marcată de fuga lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena, cu un elicopter şi victoria revoluţionarilor. Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic „terorişti“. În Bucureşti, de la izbucnirea protestelor, s-au tras focuri de armă în Piaţa Universităţii, la sediul CC şi la sediul Televiziunii, dar şi în alte zone ale oraşului. În acele zile erau frecvente informaţiile privind atacuri asupra unor instituţii importante. Psihoza creată a dus şi la situaţii în care cei care aveau armă au deschis focul tocmai asupra celor veniţi să-i ajute. Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţie, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

Sfîrşit
Ionel Stoica

COMENTARII DE LA CITITORI