Este opinia publică un criteriu suficient de reprezentativ ca îndrumare pentru dezvoltarea economiei şi vieţii sociale a României? (1)

in Alte știri

În România, după evenimentele din decembrie 1989, au loc schimbări nefaste profunde, atît pe planul direcţiilor de dezvoltare, cît şi pe cel al criteriilor de fundamentare şi de orientare spre progres a economiei şi societăţii româneşti. La originea acestor procese dezastruoase, fără precedent în istoria modernă a ţării, stau „reformele“, adoptate şi aplicate, în cele două domenii, pe baza şi în numele „opiniei publice“, de către partidele politice perindate la putere, cu scopul declarat, oficial, al alinierii României la nivelul ţărilor din Apus, cu economie şi viaţă materială avansate.

1) Ce valoare are criteriul opiniei publice?

În opoziţie totală cu „ţelul reformelor“, invocat neîncetat, de la cele mai înalte şi posibile tribune, de iniţiatorii şi făptuitorii acestora în toţi cei 25 de ani de la declanşarea lor, economia românească înregistrează o cădere neîntreruptă şi într-un ritm tot mai accelerat spre prăpastie, majoritatea absolută a populaţiei, atît de la oraşe, cît şi de la sate, trăind într-o tot mai accentuată nesiguranţă a zilei de mîine şi într-o neasemuită mizerie şi sărăcie. Această contradicţie flagrantă dintre mobilul declarat al politicii promovate de stat şi situaţia catastrofală internă dată reclamă, imperios, răspunsuri concrete şi clare, cel puţin, la următoarele două întrebări de bază cu caracter general: Ce valoare are criteriul opiniei publice? Este el suficient de reprezentativ ca îndrumare pentru dezvoltarea economiei şi vieţii sociale a României?

Noua etapă pe care o traversează acum ţara oferă infinite exemple care atestă, cu forţa faptelor şi datelor reale de necontestat, că opinia publică nu este un criteriu al valorilor (aceasta nu există decît ca păreri, mai mult sau mai puţin parţiale, ale unor grupuri, mai restrînse sau mai largi, ori ale unor persoane reprezentative), că a fost şi este foarte nesigură, uneori cu totul incalculabilă ca impact, mai ales atunci cînd anumite partide politice ajunse la putere, în condiţii şi conjuncturi nedefinite, pentru a-şi realiza interesele fundamentale urmărite, motivează şi prezintă deciziile economico-sociale adoptate de ele la nivel naţional, independent şi în afara mandatului cetăţenilor patriei, ca opţiuni ale majorităţii, chiar ale întregii naţiuni române. Mai mult, procesele şi fenomenele distructive, caracteristice etapei actuale, se extind şi se adîncesc tot mai mult, reliefînd, deosebit de concludent, realitatea. Declaraţiile privind realizarea pretinselor schimbări de anvergură în economia şi viaţa societăţii noastre de un partid politic sau uniune de partide politice, pe criteriul opiniei publice, fără a lua în considerare interesele sociale şi naţionale vitale, cu caracter permanent, şi mijloacele moderne adecvate de înfăptuire ale lor, sînt modalităţi abile de dezinformare, cu bună-ştiinţă, a Poporului Român, într-un sistem, practic ascuns, de înşelare şi de abatere deliberată a acestuia de la adevăratele sale mari idealuri privind crearea viitorului economic şi social, dorit şi posibil de înfăptuit, în România.

Edificatoare sînt efectele dramatice ale aşa-numitelor „opinii publice“, exprimate în sloganuri defăimătoare sau populiste, fără nici o bază reală, aşa cum rezultă, suficient de evident, şi din exemplele care urmează privind economia şi societatea românească înainte şi după momentul de răscruce din decembrie 1989, devenite legi de guvernare în toţi anii ce au urmat, sub acoperirea cărora în ţară totul se distruge, se înstrăinează şi se transformă în opusul evoluţiei normale a acesteia, în dispreţul strigătelor de disperare şi de revoltă în continuă creştere ale masselor largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate de pe întreg cuprinsul patriei.

(va urma)

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea

COMENTARII DE LA CITITORI