Exercitarea profesiei de medic, pusă în pericol (2)

in Război corupției

„Cele două componente, educaţională şi de furnizarea de servicii medicale în cadrul unui spital universitar, trebuie complet şi permanent corelate, astfel încît activitatea medicală să se suprapună cu procesul de învăţămînt, acestea neputînd fi separate. Ca să folosesc o metaforă, este ca şi cum am încerca să separăm bătăile inimii de respiraţie într-un organism viu. Desigur că există multe aspecte care pot fi îmbunătăţite în actualul sistem. Este bine să nu se confunde procesul de management administrativ cu cel al managementului decizional medical, care trebuie făcut de specialiştii cu cel mai ridicat nivel de înţelegere al ştiinţei medicale, pentru binele pacienţilor”.
La a VII-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România (ADFMR), care a avut loc între 27 şi 28 octombrie 2016 la Cluj-Napoca, au fost prezenţi decani, prorectori şi prodecani ai Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Tîrgu Mureş, Craiova, Sibiu, Oradea, Braşov, Constanţa, Arad, precum şi din Chişinău. În cadrul conferinţei ADFMR, s-a emis o rezoluţie care prezintă un punct de vedere comun asupra următoarelor probleme:
* Performanţa în sistemul naţional de sănătate, prin activitatea medicală, clinică, didactică şi de cercetare contribuie decisiv la optimizarea tuturor parametrilor legaţi de formarea şi exercitarea profesională în domeniul Sănătate în România. Principalul avantaj al învăţămîntului medical din România este relaţia nemijlocită a bolnavului cu medicul, a studenţilor şi a rezidenţilor cu pacientul, sub coordonarea unor specialişti cu dublă competenţă: didactică şi medicală. Facultăţile de Medicină susţin efectiv o mare parte a activităţilor medicale, prin dotări, proiecte de cercetare şi diverse tipuri de investiţii. În acest context, disocierea administrativă a activităţii medicale şi didactice duce la separarea formării şi exercitării profesionale, periclitînd dreptul la recunoaştere automată a statutului profesiei noastre, reglementat nu numai naţional, ci şi sectorial, la nivelul comunităţii europene, ceea ce afectează colaborările internaţionale ale Şcolii Medicale Româneşti.
În consens cu Rezoluţia Consiliului Naţional al Rectorilor, ADFMR solicită:
* respectarea rolului Universităţilor/ Facultăţilor de Medicină în coordonarea procesului didactic, medical, curativ şi decizional în cadrul unităţilor spitaliceşti cu activitate academică;
* consultarea Asociaţiei în orice proiect legislativ care afectează statutul, organizarea şi funcţionarea unităţilor clinice.

Sfîrşit
(Jurnalul.ro)

COMENTARII DE LA CITITORI