Faimoasa bonetă frigiană este totuna cu… căciula dacică

in Lecturi la lumina ceaiului

Indiscutabil, faimoasa bonetă frigiană – simbol al libertăţii, al eliberării şi al formelor de organizare statală republicane, seamănă izbitor cu binecunoscuta „căciulă dacică”, aşa cum apare în reprezentările de pe Columna lui Traian sau în statuile de daci realizate în Antichitate. Dacă vom căuta informaţii despre acest simbol, cea mai accesibilă sursă esteWikipedia, unde scrie, negru pe alb, că boneta frigiană „era asociată, în Antichitate, cu cîteva popoare (ţări) din Europa de Est şi Anatolia”, fiind enumerate, acolo, următoarele regiuni: Frigia, Dacia şi Balcanii. Balcanii în care cele mai numeroase populaţii erau cele de neam tracic (descendente ale pelasgilor, care populau şi teritoriul care astăzi aparţine Greciei). Piesa vestimentară pe care astăzi o numim „căciulă dacică” nu era specifică doar strămoşilor noştri geto-daci, ci reprezenta un obiect de vestimentaţie utilizat în toată lumea tracică, atît în nordul, cît şi în sudul Dunării. Astăzi, bătrînul Istru serveşte drept hotar între popoare diferite. În Antichitate, ambele maluri ale Dunării de Jos erau locuite de către acelaşi popor: marele neam al tracilor, „cel mai numeros după cel al inzilor”, aşa cum arăta Herodot. De altfel, puternicul Burebista era numit „cel dintîi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”. Căciula frigiană este un obiect vestimentar care a reprezentat şi reprezintă un simbol utilizat, ca element de heraldică şi simbolistică oficială, de către state precum Franţa, SUA, Portugalia, Brazilia, Argentina, Cuba, Nicaragua şi altele. În reprezentările antice, apar purtînd pe cap „bonete frigiene” sau mai bine zis „căciuli tracice” faimoşi eroi ai Troiei precum Paris şi Enea, dar şi vitezele Amazoane – despre care se spune că au stăpînit în teritoriile de la nordul Mării Negre. Una dintre cele mai neobişnuite reprezentări ale unor personaje purtătoare de „bonetă frigiană” sau „căciulă dacică” a fost realizată în Italia secolului VI; acolo, apar „cei trei magi de la Răsărit” care, după cum arată tradiţia şi Noul Testament, s-au prezentat cu daruri înaintea pruncului Iisus. Este vorba despre un mozaic aflat în bazilica Sant’ Apollinare Nuovo din Ravenna, al cărei ctitor a fost regele Teodoric cel Mare, ce a domnit peste ostrogoţi. Oare de ce i-a reprezentat artistul din vechime pe cei trei magi înveşmîntaţi într-un mod atît de asemănător cu portul strămoşilor noştri daco-traci? În reprezentările greceşti din vechime, personajele cărora li se atribuia o neîndoielnică origine tracică, precum zeiţa Bendis sau Orfeu, purtau, deseori, bonete „frigiene”. Potrivit istoricilor greci, arată Wikipedia, strămoşii frigienilor nu au trăit dintotdeauna în Anatolia (teritoriu inclus în actuala Turcie), ci provin din Europa, din Balcani. Atunci cînd trăiau în Balcani, frigienii purtau numele de brigi, după cum au arătat Herodot şi Strabon. Frigienii erau un popor de origine tracă, iar boneta frigiană, ce apare inclusiv pe stemele unor state moderne, este totuna cu binecunoscuta căciulă dacică… sau tracică!

Tomi Tohăneanu

COMENTARII DE LA CITITORI