FEMEIA PIERDUTĂ

in Alte știri

 

Frumoaso fără de ruşine

Cum a muşcat viciul din tine!

 

Îţi pui un strat de tencuială

Pe chipul supt de oboseală

 

Dar cearcănele te trădează

Joci parcă într-un film de groază

 

Îţi mai trădează, însă, chinul

Gura amară ca pelinul

Expresia figurii tale

Este a unei vechi vestale

 

Muncită-n temple şi-n păduri

Precum o iapă în călduri

 

Ce urme lasă depravarea

În ochii tăi mai trişti ca marea…

 

De-ar spune ei cîte-au văzut…

Diavolul ce ţi-a făcut…

Pierdută eşti, te-ai pîngărit

Destinul rău te-a pedepsit!

 

Te rog, ascultă, sfatul meu:

Întoarce-te la Dumnezeu.

 

Primeşte-L pe Isus Cel Viu

Cît încă nu e prea tîrziu.

 

Mai este timp de pocăinţă

De rugăciune şi credinţă

 

Tu te-ai vîndut, precum o marfă

Pentr-un parfum şi o eşarfă

Pentru un pumn de gologani

Ţi-ai ruinat frumoşii ani.

 

Însă Isus poate ierta

Dacă-L primeşti în casa ta

 

În inimă dacă-I faci loc

Şi plîngi cu lacrimi mari, de foc

 

Hai, pune capăt la păcat

Cîntînd: Christos a Înviat!

CORNELIU VADIM TUDOR

27 martie 2014

(Poezii din volumul „Pamflete explozive“, aflat în curs de apariţie la Editura Fundaţiei România Mare)

COMENTARII DE LA CITITORI