Fenomene Paranormale în Criminalistică (19)

in Alte știri

 

Oameni care văd boala din propriul corp şi al celorlalţi (2)

La şcoală, Edgar nu era deloc un elev silitor. Profesorii săi se plîngeau, adesea, că este mult prea visător şi neatent. Aceste slăbiciuni îl nemulţumeau teribil pe tatăl său, „Boiernaşul“ Cayce, numit aşa de către vecinii săi, pentru că era judecătorul de pace local. În noaptea ce a urmat acelei viziuni, Edgar se afla în camera sa, încercînd să silabisească din cartea de citire – dar, ca de obicei, fără prea mare succes – cînd tatăl său se hotărîse să pună lucrurile la punct. Tată şi fiu s-au aşezat la o masă, cu cartea între ei. Toată seara aceea, tatăl a citit cuvînt cu cuvînt, fiul străduindu-se să repete după el, însă incorect, ca de obicei. La ora 10 şi jumătate, băiatul a auzit-o pe femeia din pădure spunînd: „Dacă poţi să dormi puţin, noi te vom ajuta“. Implorîndu-l pe tatăl său să-l mai lase puţin să se odihnească, Edgar şi-a pus cartea de citire sub cap, după care a adormit instantaneu.

Cîteva minute mai tîrziu, după ce s-a trezit, lecţia a continuat, dar, de data aceasta, răspunsurile lui Edgar au fost rapide şi corecte. Spre uimirea tatălui său, el a putut să silabisească cuvinte din lecţiile viitoare şi chiar să specifice paginile la care se aflau şi să descrie fotografiile care le însoţeau.

Tot restul vieţii, Edgar Cayce şi-a menţinut abilitatea de clarvăzător, respectiv aceea de a vizualiza imaginile dintr-un material tipărit, dacă dormea cu capul pe acesta.

La scurt timp după incidentul cu tatăl său, tînărul Edgar a avut un accident. În timp ce se juca în pauza de la şcoală, o minge, aruncată cu putere, l-a lovit în spate. Nu a avut nici o rană serioasă, însă tot restul zilei s-a comportat ciudat. De pildă, la cină, în acea seară, băiatul, înainte rezervat, a aruncat tot timpul cu lucruri în cei 3 fraţi ai săi şi şi-a ironizat tatăl. La fel de straniu, cînd a mers la culcare, după ce a adormit, a început să vorbească în somn. El le-a spus părinţilor că făcuse un şoc şi că pentru a se vindeca are nevoie de o cataplasmă din cereale, ceapă şi ierburi pe care să i-o aplice la ceafă. Părinţii săi au făcut tot ce li s-a cerut. A doua zi dimineaţă, Edgar nu şi-a mai amintit nimic din ceea ce se întîmplase cu o zi înainte, în schimb, revenind la normal. Aceasta părea să fi fost prima sa experienţă paranormală.

În timpul celor 11 ani care au urmat acestor două curioase întîmplări, Cayce nu şi-a prea folosit puterile cu care fusese dăruit. Mai mult decît atît, se simţea stînjenit la gîndul că posedă însuşiri pe care alţii nu le aveau. Fiind un creştin adevărat, el era nesigur dacă acestea îi veneau de la Dumnezeu sau de la Diavol şi se întreba mereu de ce îi fuseseră transferate tocmai lui aceste puteri. Este posibil ca el să fi continuat să ignore aceste talente, dacă, în anul 1900, nu şi-ar fi pierdut vocea.

A fost o infirmitate ciudată, pentru care doctorii nu au găsit nici o cauză fizică, deşi ea a persistat şi în anul 1901. A fost pentru Cayce o perioadă de timp cu adevărat chinuitoare. Tocmai începuse ucenicia ca fotograf, în speranţa că va cîştiga bani suficienţi pentru a se căsători cu logodnica sa, Gertrude Evans. Nefiind în stare să scoată mai mult decît nişte sunete slabe, atît cariera sa, cît şi relaţia cu Gertrude au eşuat. Disperat, Cayce a recurs la hipnotism, care, la acea vreme, era la modă, în special în Statele Unite ale Americii.

(va urma)

TRAIAN TANDIN

COMENTARII DE LA CITITORI