FERICIRILE

in Poeme

Motto: „N-ai cum să te pierzi, şi nici să greşeşti
Dacă în inima ta pe Isus Îl primeşti”…

Fericit omul bun, şi frumos, şi curat
Isus Christos şi pentru el S-a rugat

Pe Muntele Măslinilor şi pe Cruce
În urletele gloatei năuce.

Fericit cel ce pierde totul în viaţă
Avere, trufie măreaţă –

Dar nu şi credinţa în Domnul Isus
Care pe toţi ne iubeşte nespus.

Fericită femeia ridicată de îngeri la stele
Din mocirla păcatelor grele.

Ea trupul şi sufletul şi-a pîngărit
Dar totul se iartă, fiindcă s-a pocăit.

Fericiţi sînt acei care dau la sărmani
Un blid de mîncare, o haină sau bani.

Nu-i lăsaţi cu mîna întinsă şi goală
Ei vă judecă aspru, cu lacrimi şi boală.

Nimic nu vă costă să faceţi un bine
Înmuiaţi-vă inima, nu vă fie ruşine.

Isus nu vrea jertfă, ci milă ne cere
Iar mila e-un veşnic izvor de putere.

Fericiţi cei ce se roagă la pronia cerească
Nu să ceară ceva, ci să mulţumească.
Tatăl Ceresc nu primeşte petiţii
Ca un funcţionar la ghişeu, vanitos
şi ros de ambiţii.

El ştie prea bine ce ne lipseşte
Nici o viaţă nu se termină în coadă de peşte.

Totul e limpede pentru Judecătorul Suprem
Eu ştiu cum lucrează, mă smeresc şi mă tem.

Fericit cel ce-n zori de zi se trezeşte
Şi păsările cerului, cu mîna lui, le hrăneşte.

Îşi împarte cu animalele pita
Căci ochiul stăpînului îngraşă vita.

Le adapă, le vorbeşte cu drag
Cheamă şi-un doctor, de-i vreun cîine beteag.

Apăraţi vietăţile firii de rele
Poarta Raiului or să vi-o deschidă doar ele.

Acei ce ucid, sau torturează animale
În lumea de apoi vor avea parte de chinuri
infernale.

Fericiţi şi acei care zilnic cinstesc
Pe mama şi pe tatăl lor pămîntesc.

Nici pe dinainte să nu le treacă
Din chipurile lor – icoane să facă.

Să-şi iubească şi copiii daţi de Dumnezeu Sfîntul
Pentru a se înmulţi şi a umple Pămîntul.

Fericiţi şi de-a pururi binecuvîntaţi
Fie aceia care sînt oameni adevăraţi.
Cei care au bun-simţ şi onoare
Cei cu caracter nobil şi tare.

Fugiţi de lichele, ocoliţi pe nebuni
Nu staţi cu gura căscată la moara lor
de minciuni.

Iar dacă vrăjmaşul încă nu se dă dus
Puneţi mîna pe bici, la fel ca Isus.

Nu-i contra Bibliei, sau dacă-i păcat
Vi se iartă, că mult aţi răbdat.

Fericiţi chiar şi cei nefericiţi
Fiindcă Domnul aşa ne încearcă, să ştiţi.

Iar după o grea întristare
Negreşit, vine răsplata cea mare.

Fericiţi cei ce mor şi se duc la cei dragi
Călăuziţi de o stea, precum biblicii Magi.

Atunci, ca-ntr-o pictură renascentistă
Vor înţelege că moartea, de fapt, nu există.

Că lumea în care intrăm e mai bună
Şi-n ea nu e loc de păcat şi minciună.

Ferice de cei care cred cu ardoare
Că Dumnezeu nu a făcut nimic la-ntîmplare.

Aceste cuvinte să le citiţi
Duminica, după ce la biserică vă spovediţi.

Cînd clopote plouă cu aur de sus
Bucuraţi-vă! – spune Domnul Isus.
2 mai 2014

COMENTARII DE LA CITITORI