Figuri celebre de spioni din istoria Serviciilor Secrete străine (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

Germania (1)

Elisabeth Schrangmüller („Frau Doktor”)

Ca şi în cazul mitului spioanei Mata Hari, despre Elisabeth Schrangmüller există numeroase versiuni şi există multe confuzii privind identitatea sa reală. În 1954, Bemard Newman, unul dintre biografii ei care a cercetat surse credibile, prezintă principalele momente ale vieţii secrete a acesteia. In 1914, cînd a început războiul, avea 28 de ani, şi era absolventă a Universităţii din Freiburg, fiind doctor în filozofie. Nu fară dificultate, a fost angajată ca funcţionară la Cenzura Militară Germană din Belgia. Remarcată cu avînd aptitudini speciale, a fost recomandată să lucreze în cadrul Serviciului de Spionaj german, din Anvers. A devenit o anchetatoare foarte eficientă a spionilor Antantei. Colonelul Walter Nicolai a insistat să fie trecută în corpul ofiţerilor, devenind prima femeie ofiţer din armata germană, cu gradul de locotenent. A absolvit, apoi, o şcoală de spionaj şi, la rîndul ei, a devenit profesor şi, ulterior, unul dintre conducătorii şcolii germane de spionaj din Anvers. Zonele operative ale reţelelor create de ea au fost în principal Belgia, Elveţia, Franţa şi Anglia. În 1934, fratele ei, Johan Schrangmüller, a căzut victimă luptelor interne din partidul nazist, moment în care Elisabeth şi-a pierdut orice speranţă de a mai face o carieră în Serviciul Secret. Ea a devenit obiectul unei atente supravegheri din partea Gestapo-ului. A murit în februarie 1940. Incontestabil, Elisabeth Schrangmüller a fost o autoritate în ceea ce priveşte activitatea informativă secretă, dovedind o cultură temeinică în acel domeniu, dar fără să o pună în practică, deoarece se pare că a lucrat cu persoane dubioase, iar acţiunile ei nu au avut rezultate spectaculoase.

Anna-Maria Lesser („Fraulein Doktor”)

Anna-Maria Lesser a fost deseori confundată de gazetari cu Elisabeth Schrangmüller şi viceversa. Cariera de spioană a acesteia s-a datorat amantului ei, un ofiţer de husari veşnic plin de datorii, care, pentru a face rost de bani, a intrat în Serviciul Secret, Anna-Maria urmîndu-1 în această aventură. La început, au acţionat în cuplu, iar după moartea amantului ei, Anna a fost instruită să lucreze singură în domeniul culegerii informaţiilor militare. În foarte scurt timp, a devenit o agentă excepţională care, prin informaţiile furnizate şi sugestiile avansate (infiltrarea trupelor prin forturile Liege-ului), a ajutat armata germană să ocupe Belgia. După succesele obţinute în această ţară, a fost trimisă în  Franţa, unde a devenit amanta unui important ofiţer pentru a putea supraveghea manevrele trupelor franceze. Ulterior, a făcut spionaj în Anglia, folosindu-se de acoperirea tradiţională oferită de Serviciul Secret german, aceea de guvernantă elveţiană. Datorită rafinamentului ei intelectual, Serviciile franceze au confundat-o, un timp, cu Elisabeth Schrangmüller. Eroarea a fost determinată şi de faptul că Anna- Maria a acţionat, în mai multe rînduri, în Belgia, unde a descoperit mai mulţi spioni ai Puterilor Antantei, într-o perioadă în care acolo se afla  şi  „Frau Doktor“.

Despina Davidovici

„Frumoasa turcoaică’’, apelativ ce i se trage de la locul de naştere, Constantinopol, a fost o femeie bogată, cu numeroase legături şi mulţi admiratori în înalta societate din Paris, Roma, Londra, Madrid sau New-York. Bărbaţii care o curtau erau îndeosebi oameni politici şi de stat, ofiţeri superiori ori funcţionari importanţi, cu toţii influenţi şi puternici prin informaţiile secrete pe care le deţineau. Asemenea disponibilităţi informative nu au putut scăpa Serviciilor Secrete, cel german valorificîndu-le din plin, dar într-un mod  extrem de imprudent. În prima parte a anului 1918, Despina a fost reperată de către Intelligcnce Service la Madrid, în compania unuia dintre şefii Serviciilor Secrete germane. O imprudenţă fatală, fiindcă agenţii englezi o urmăresc în America, unde-i controlează seiful pe care îl avea la o bancă şi în care păstra importante documente secrete. Acestea au fost predate Serviciilor  Secrete americane, iar Despina a fost arestată. La scurt timp după ce a fost închisă, s-ar fi sinucis, în împrejurări insuficient elucidate.

(va urma)

(Fragmente din cartea „Servicii Secrete străine“, semnată de Marian Ureche şi Aurel Rogojan)

COMENTARII DE LA CITITORI