Figuri celebre de spioni din istoria

in Alte știri

Serviciilor Secrete strãine (9)

 

Ronald Regan

Un alt personaj important, Ronald Reagan, fostul preşedinte al S.U.A., a colaborat, începînd din anul 1940, cu F.B.I.-ul, în calitate de „informator confidenţial“, sub criptonimul „T- 10“. Şi soţia lui din acea vreme, actriţa Jane Wyman, figura ca informatoare, avînd indicativul „T-9“. Informaţiile furnizate de soţii Reagan se refereau, în mod special, la activitatea „Comitetului Independent al Artiştilor şi Oamenilor de Ştiinţã“ de la Hollywood, care erau de stînga. Aproape toţi colegii lui Reagan au fost acuzaţi de diverse conspiraţii comuniste.

Agente de seducţie şi influenţã

Agentele Serviciilor Secrete sovietice au desfãşurat o abilã activitate de determinare a unor mari personalitãţi cu o largã recunoaştere internaţionalã sã fie favorabile şi sã susţinã Uniunea Sovieticã, în particular, şi ideologia comunistã, în general.

Olga Kokolova – Pablo Picasso

Pablo Picasso a avut o puternicã legãturã de dragoste cu balerina Olga Kokolova, la fel cum Romain Rolland a avut cu principesa Maria Pavlova sau Luis Aragon, cu scriitoarea Elsa Kagan (Triolet).

Picasso s-a înscris, ca şi Louis Aragon, în Partidul Comunist Francez, iar în anii ’50, devenise „duşman“ al Statelor Unite ale Americii. Dosarul sãu era strict controlat de Edgar J. Hoover, primul director al F.B.I. Pentru cã era membru al organizaţiilor antifasciste şi pacifiste, patronate de Serviciile Secrete sovietice, lui Picasso i s-a refuzat viza de intrare în S.U.A., iar în alte ţãri occidentale era percheziţionat la vamã şi supravegheat permanent. În schimb, la Moscova, ideile sale politice erau aprobate, chiar dacã, pînã la moartea lui Stalin, K.G.B.-ul privea cu suspiciune modul în care îşi prezenta, în operele sale, viziunea asupra lumii şi, o vreme, nu i-au permis intrarea în U.R.S.S.  E. J. Hoover l-a considerat pe Picasso agent al sovieticilor încã din perioada celui de al doilea rãzboi mondial, cînd susţinea cã era necesarã trimiterea unor ajutoare financiare de rãzboi în Rusia. Din aceastã cauzã, dacã nu ar fi intervenit în favoarea lui o relaţie influentã, care îl preţuia ca artist, era sã fie arestat de Gestapo.

Elsa Kagan – Louis Aragon

Elsa Kagan s-a cãsãtorit, în 1920, cu André Triolet, ataşat militar  al Franţei la Moscova, pe care îl urmeazã la Paris. Ulterior, însã, îl pãrãseşte. În 1928, îl cunoaşte pe scriitorul francez Louis Aragon, cu care va rãmîne  timp de 42 de ani. În acel moment, Louis Aragon îi dezaproba pe bolşevici. Elsa şi sora ei, Lili Brik, al cãrei soţ, Osip Brik, un evreu ucrainian, era agent al Serviciilor Secrete sovietice, au reuşit sã-l determine pe Louis Aragon sã participe la primul congres al scriitorilor ruşi, desfãşurat la Harkov, la 15 august 1930. Aici, Serviciile Secrete au desãvîrşit convertirea lui Aragon. În timp ce Elsa se afla împreunã cu  Alexandr Fadeev (scriitor rus, romancier al revoluţiei bolşevice) în compartimentul unui tren, într-un alt compartiment, ministrul Culturii, Andrei Jdanov, l-a determinat pe Louis Aragon sã semneze o scrisoare plinã de elogii la adresa Cominternului. Mult mai tîrziu, dupã moartea scriitorului, în arhivele Cominternului s-a gãsit şi un angajament al acestuia faţã de Internaţionala Comunistã. De altfel, Aragon avea sã mãrturiseascã: „Viaţa mea a fost un joc teribil, în care am pierdut totul“. La rîndul ei, Elsa a mãrturisit: „Am fost un instrument în mîinile autoritãţilor sovietice“.

Maria Pavlova – Romain Rolland

Deşi era în vîrstã, Romain Rolland nu a putut rezista farmecelor Mariei Pavlova, descendentã a familiei princiare ruse. Aceasta a primit misiunea ca, în 1929, sã plece la Paris pentru a se ocupa de ediţia în limba rusã a operei scriitorului. Devenitã amanta şi apoi soţia lui Rolland, a reuşit sã-l convingã pe acesta sã viziteze URSS şi sã-l întîlneascã pe Stalin. Cu acest prilej, Rolland i se adreseazã lui Stalin cu apelativul „drag tovarãş“, spunîndu-i: „Nu vã puteţi imagina ce forţã, ce siguranţã reprezintã pentru noi, occidentalii, faptul cã vã aflaţi la conducerea acestei lumi noi şi uriaşe.“

(va urma)

(Fragmente din cartea „Servicii Secrete strãine“, semnatã de Marian Ureche şi Aurel Rogojan)

COMENTARII DE LA CITITORI