File dintr-un dicţionar al erorilor

in Lecturi la lumina ceaiului

Prezentăm cîteva fragmente dintr-un labirint sui-generis, de fapt, un dicţionar maliţios cuprinzînd perle ale spiritului îngust, produse de oameni luminaţi şi figuri ilustre ale culturii.

Exemplele de mai jos au fost adunate din lucrarea „Dictionnaire de la bętise et des erreurs de jugement“, care s-a bucurat de mare succes, dovadă că a fost reeditată de nenumărate ori, dar şi din cîteva publicaţii de prestigiu, americane şi europene. Condeie competente şi cît se poate de serioase, autorii lucrării au avut răbdarea de a răsfoi mii de pagini semnate de Voltaire, Saint Beuve, Jules Renard, Flaubert, Lombroso, Dostoievski şi mulţi alţii, pentru a le vîna scăpările şi „naivităţile“. Prin aceasta, ei au urmărit să demonstreze că pînă şi geniile au momentele lor proaste, cînd îşi arată limitele, dovedesc slăbiciuni neaşteptate şi, în consecinţă, sînt capabile de orice, inclusiv de un umor involuntar, de cea mai bună calitate.

* „Domnul R. M. Johnson, din Morristown, este proprietarul pietrei cu care David l-a răpus pe Goliat. Dl. Johnson i-a cerut lui Wilbur Nelson, geolog, să o evalueze. El a mai adăugat că familia sa se află în posesia acestei pietre din timpuri imemoriale“. (Leo Duran – „Le grand Guignol“, decembrie 1926)

* „Darwinismul ne transformă în descendenţi ai maimuţei, ne denaturează originea şi falsifică, în acelaşi timp, noţiunea îndatoririlor noastre pe această lume. De aceea mă mulţumesc să înţeleg cultul familiei şi, dacă e adevărat că bunicii mei au fost maimuţe, le transmit aici omagiul şi simpatia mea totală“. (Constantin James – „Du darwinisme, ou homme-singe“)

* „Napoleon, Cezar, Aristotel, Macedon şi Shakespeare, Zola şi Danton, Demostene, Columb şi Cicero nu sînt decît nişte falsuri suprapuse pe (sic!) rictusul hidos al unei maimuţe!“. (Filadelf Gorilla – ,,L’Homme, singe dégéneré, notes et impressions d’un singe“, 1893)

* „Am petrecut cîteva zile într-un azil de boli mintale şi m-am simţit exact ca acasă“, a declarat deputatul Cristopher Mayhew, la o întrunire a Asociaţiei pentru promovarea sănătăţii mintale. (Din „Morning Telegraph“)

* „Cînd un cetăţean a furat vreun obiect, el va trebui să-l predea Trezoreriei publice, care îi va lăsa jumătate din valoarea obiectului, cu condiţia ca valoarea acestuia să nu depăşească 100.000 de franci. Proprietarul va primi obiectul, dar numai cu condiţia să achite Trezoreriei suma acordată hoţului“. (J. Puthod – „Code de la République“, 1874).

* „Spiritul uman este duşmanul oricăror constrîngeri, iar orice plăcere, transformată în obligaţie, nu mai este plăcere. Dacă unui băutor îi vom prescrie vin, ca medicament, el îl va respinge ca pe un drog amar şi insipid“. („Le Figaro“)

* „Trebuie să admitem, spre binele nostru, originea finică a turcilor“. (Comte de Gobineau – „Essai sur l’inégalité des races humaines“, 1853)

* „Robert închise portiera şi, în cîteva clipe, trăsura porni în trapul celor doi cai lansaţi în galop“. („L’ omnibus“, 5 ianuarie 1860)

* „Tristeţea şi-a făcut intrarea în lume odată cu parlamentarismul, berea germană şi Schopenhauer“. (Eduard Drumond – „Au Quartier Latin“, 1893)

* „Turnul Eiffel este o mărturie a imbecilităţii, a prostului-gust şi a tîmpeniei arogante. Este monumentul-simbol al Franţei industrializate. Are menirea să fie dobitoc şi insolent, ca şi viaţa modernă, şi să strivească, cu înălţimea lui criminală, tot ceea ce a fost Parisul părinţilor noştri, Parisul amintirilor noastre…“ (Théophile Gauthier – „La Fin du Monde“, 1889)

* „Vaporul grec «Michaele-Embericos» a telegrafiat că este pe cale de a se scufunda la sud de Sahara“. („Le Nouvelliste de Lyon”, 1931)

* „Între atîtea mistere ale lumii a mai apărut unul: de ce din sfeclă, care este roşie, se obţine zahărul, eminamente alb?“ (Marie O’Kennedy – „Inventaire de ma chambre“, 1887)

* „Este adevărat că broasca ţestoasă îşi cloceşte ouăle doar privindu-le cu multă atenţie?“ (Jean Mocquet – „Voyages en Afrique“, 1617)

* „Toate clasele sociale ar trebui reprezentate în Cameră. Pînă cînd surdo-muţii să fie excluşi?” (Ferdinand Berthier – Declaraţie în campania electorală din 1848)

* „Ceremonia lansării navei a fost prezidată de doamna Lilly Bull şi, în ciuda proporţiilor sale enorme, a alunecat lin în apele Rîului Mersey“. (Abbé Gourio – „Galerie littéraire“)

* „Prima declaraţie: nu-l înţeleg întotdeauna pe Shakespeare. A doua declaraţie: nu-l îndrăgesc întotdeauna pe Shakespeare. A treia declaraţie: Shakespeare mă plictiseşte întotdeauna“. (Jules Renard – „Journal“, 1896)

* „Dacă o zăpăceală a lui Shakespeare nu l-ar fi obligat să-şi părăsească negoţul cu lînă şi oraşul natal; dacă nu s-ar fi angajat într-o companie de actori şi, dacă dezgustat de condiţia de comediant, nu s-ar fi făcut autor, imprudentul negustor de lînă n-ar fi fost niciodată poetul care şi-a cîştigat o atît de mare celebritate“. („Curiosités de la littérature“, 1810)

* „Piesele lui sînt monştri ai tragediei. Unele rezistă mai mulţi ani; se botează, în primul act, un erou, care moare de bătrîneţe în al cincilea; apar vrăjitori, bufoni, ţărani, gropari care sapă o groapă şi fredonează cîntece de pahar, jucîndu-se cu nişte cranii; în fine, imaginaţi-vă ce este mai monstruos şi mai absurd – pe toate le veţi găsi la Shakespeare“. (Voltaire – „Essai sur la poésie épique“, 1728)

* „Acest cartier agreabil şi liniştit, cu cîini şi copii care merg pe biciclete…“ (Din „Newsday“)

* „Dacă ne gîndim bine, Moličre vorbeşte prost; foloseşte frazele cele mai forţate şi cele mai puţin naturale. Terenţiu spunea în 4 cuvinte şi cu simplitatea cea mai naturală ceea ce acesta n-ar spune decît cu o multitudine de metafore, care sînt aproape o brambureală“. (Fénelon – „Lettres sur les occupations de l’Académie“)

* „Bolnavii de tifos pot fi vindecaţi complet în 10 zile, numai dacă acest medicament le este administrat cu 6 ore înaintea morţii“. (Publicitate)

PAUL SUDITU

COMENTARII DE LA CITITORI