Forţa blestemului (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

 

 

După ce trudeau din greu o viaţă întreagă, bieţii cai mureau, de multe ori, căzînd chiar pe stradă. În astfel de situaţii, era anunţată fabrica de clei din apropierea oraşului, care-şi trimitea oamenii să ridice leşurile animalelor, pe care le foloseau la fabricarea cleiului. Un tînăr pompier, Jack Brennock pe numele său, a avut o idee genială. Ce s-a gîndit el? De ce să furnizeze serviciului de pompieri leşurile cailor gratuit, cînd s-ar putea obţine un bun profit de pe urma lor? A decis să le plătească pompierilor un dolar pentru fiecare cal mort, pe care el îl vindea fabricii de clei cu 5 dolari. A aranjat cu autorităţile în aşa fel încît să obţină monopolul asupra acestei activităţi, care s-a dovedit a fi extrem de profitabilă. Cîştigul obţinut a fost atît de mare, încît peste 1 an tînărul nu a mai fost nevoit să se ocupe personal de depistarea şi cumpărarea cailor morţi. Dispunea deja de 10 căruţe şi de echipaje complete care munceau pentru el. În 10 ani, Jack Brennock devine unul dintre cei mai bogaţi oameni din Chicago. Strînsese deja o avere fabuloasă. Avînd la dispoziţie atît de mulţi bani, s-a gîndit că venise momentul să facă investiţii serioase. Întrucît îşi datora averea cailor morţi, s-a gîndit să rămînă în acest domeniu şi să investească în cursele de cai. În aşteptarea unor cîştiguri şi mai mari, a cumpărat mai mulţi armăsari de rasă, pentru care a construit grajduri magnifice, a angajat antrenori şi dresori. S-a întîmplat, însă, ceva neprevăzut. Serviciul de pompieri lucra, bineînţeles, cu cai. Municipalitatea le permitea pompierilor să le ofere cailor lor morţi un tratament preferenţial. Ei îşi îngropau caii lor, de care se simţeau ataşaţi, într-un loc aflat în proprietatea municipalităţii, situat în afara oraşului. Ei bine, lăcomia lui Jack Brennock atinsese asemenea culmi, încît el a vrut să pună capăt acestui tratament preferenţial, ceea ce i-a revoltat la culme pe foştii săi colegi de la pompieri. Cînd unul dintre caii lor iubiţi, bătrînul Dany Boy, a alunecat pe gheaţă şi şi-a rupt piciorul, au fost nevoiţi să-l împuşte. Din nefericire, oamenii lui Brennock nu le-au permis să-l îngroape în cimitirul cailor şi l-au smuls cu forţa, pentru a-l vinde fabricii de clei. Îndureraţi la culme, pompierii s-au adunat şi, împreună, au aruncat un cumplit blestem asupra bogătaşului nemilos. Consecinţele blestemului nu au întîrziat să apară. Potrivit tuturor legilor care guvernează cursele de cai, investiţia sa nu putea, nu avea cum să dea greş. Cu toate acestea, el nu a cîştigat niciodată nici măcar 1 dolar din această afacere. A continuat să investească pînă în momentul în care bancherul său l-a anunţat că uriaşa sa avere se topise. Complet ruinat, s-a angajat portar la o clădire ponosită şi, într-o bună dimineaţă, a fost găsit mort, în stradă, aşa cum fuseseră găsiţi şi bieţii cai care-l îmbogăţiseră peste măsură, pentru ca, într-un final binemeritat, confraţii lor armăsari să-l aducă în starea de sărăcie totală.

Sfîrşit

MARGARETA CHETREANU

COMENTARII DE LA CITITORI