Fotbal: NE-A BĂTUT UNGARIA, CU 1-1

in Alte știri

NE-A BĂTUT UNGARIA, CU 1-1

 

Aştern aceste rînduri tîrziu, în noapte, după catastrofalul meci România-Ungaria. E ora 2. Capitala ţării s-a liniştit. Era cît pe-aci să-i dea foc hoardele de năvălitori. Încă o încleştare ca asta şi Hiroşima va fi un copil de ţîţă în comparaţie cu Bucureşti. Îmi beau cafeaua cu Napoleon, ca să mă dezmeticesc. Nu cu el fizic, ci cu portretul lui, imprimat pe ceaşca din porţelan de Limoges, pe care am cumpărat-o, acum cîţiva ani, din magazinul de amintiri aflat în Domul Invalizilor, din Paris, la mică distanţă de mormîntul Împăratului.

Pentru băutorii de cafea e foarte important din ce anume sorb această licoare. „Cafeaua este o băutură care te adoarme… dacă n-o bei“ – scria un umorist francez. E noaptea de sîmbătă spre duminică. Oare cît de beţi sînt, la ora asta, în trenurile sau maşinile lor, cei peste 2.500 de vandali unguri? Ce stricăciuni mai fac: incendii, geamuri sparte etc.? Dar, cea mai mare stricăciune ne-au făcut-o pe teren: ne-au bătut cu 1-1! Fiindcă un egal cu mai vechea noastră clientă, Ungaria, la noi acasă, e cît o înfrîngere. Jocul a fost prost gîndit, de frecangiul de ţurcă Piţurcă. Fiindcă asta e ţiganul, arză-l-ar focul lui Cuptor la posterior, că dacă ar fi fost antrenor de fotbal îl chema Pifotbal şi ar fi jucat barbut cu Pinalty. Apărarea joacă înapoi, iar înaintarea joacă înainte – zicea un „teoretician“, în anii ’60. Iar ne-a sufocat încăpăţînatul cu Hoban şi Maxim. Dacă era apt de joc Măţel, îl băga şi pe el. Fireşte, magraonul vînăt, cu ochelari de intelectual (apropo, unde şi-o fi stricat el vederea, la babaroase?) n-a avut ochi pentru cel mai în formă jucător al momentului, Keşeru. Să ai la dispoziţie un atacant care, în toamna asta, a marcat nu mai puţin de 6 goluri într-un meci (merge bi-hat-trick?), dar să nu-l introduci în teren nici măcar în ultimele minute, preferîndu-l pe macrocefalul care fuge paralel cu mingea, Bogdan Stancu – iată numai una dintre dovezile că acest Piţurcă e varză. O varză veche şi mucegăită, care le întoarce românilor stomacul pe dos. Aici şi numai aici se putea ajunge ca urmare a tupeului extraordinar de a nu-şi da demisia de la cîrma Naţionalei după ratarea calificării la Campionatul Mondial din Brazilia. Europenele sînt un fel de frecţie cu carmol la piciorul lui Prigoană, ne interesează mai puţin. Acolo trebuia să jucăm, pe Maracana. Cine l-a menţinut pe păduchele ăsta flauşat la conducerea Naţionalei? Păi, alt impostor obraznic, Răzvan Burleanu, instalat la FRF de Traian Băsescu. De ce nu l-ai luat tu, Burlene, băga-ţi-aş trotil în izmene, la echipa de mini-fotbal? Nu l-ai luat, fiindcă acolo nu se învîrt banii cu lopata. Apropo, de ce nu se face public contractul pe care FRF îl are cu fabrica de bere Timişoreana, cu reclamele căreia ni se scot ochii la fiecare meci al reprezentativei? Ce este atît de secret? Ce ni se ascunde? Federaţia asta e stat în stat?

Un antrenor bun îşi duce echipa într-un ritm crescînd, de la repriza I pînă la finalul reprizei a II-a, mai ales cînd aceasta joacă acasă şi e încurajată de 50.000 de spectatori. Bătrîna puşlama rromă a făcut invers, echipa noastră prăbuşindu-se, efectiv, în partea a doua a jocului. Foarte slab jocul făcut de Chi-Chi (Chipciu-Chiricheş), care au alergat bezmetic şi mai mult şi-au încurcat colegii. De altfel, golul egalizator al ungurilor a plecat de la un dribling ratat al piticului de la Steaua. Un cuvînt şi despre acest gol: neîndoielnic, un gol de portar, dacă ne gîndim la plasamentul greşit şi la reacţia întîrziată a lui Tătăruşanu, care a apucat să atingă mingea, dar n-a mai avut forţa să o respingă. Tot aşa şi cam din aceeaşi poziţie ne-a dat un gol portughezul Figo, pe Stadionul Steaua. Poate că fundaşul Chiricheş ar fi dat un randament mai bun dacă ar fi fost folosit pe postul lui, în centrul apărării, dar pe aripa dreaptă (n-am să zic, niciodată, „banda dreaptă“) a făcut impresia unui satelit pirdut în spaţiu. Cu atît mai ridicolă a fost exclamaţia unuia dintre cei doi comentatori de la TVR: „Chiricheş iese imperial (?!) din defensivă“. Măi, copii ai durerii (de dinţi, de uter etc.), cum o ieşi un împărat din defensivă? O avea, şi el, apărătoare la picioare? Dar, nu numai băieţii sînt vinovaţi – asta e o veche boală românească, în toate domeniile: ne lăsăm pe tînjală exact cînd ne credem mai siguri de izbîndă. Vina principală îi aparţine lui Victor Piţurcă. Un vampir energetic pur-sînge. Nu degeaba e poreclit Satana.

A fost o zi neagră pentru fotbalul românesc. N-aş fi suferit dacă făceam 1-1 cu Pago-Pago, sau cu Ferroe, aş fi spus că aşa-i în fotbal şi mergem mai departe. Dar noi am plecat steagul în faţa duşmanului natural, Ungaria. Care n-a prezentat o echipă mai bună ca în anii anteriori, dimpotrivă, a avut mulţi indisponibili. Noi am fost foarte slabi, fără vînă, fără nici o idee tactică. Am să-i adresez, acum, cîteva vorbe lui Florin Condurăţeanu, pe care Şoriceii fără Dinţi-Vor s-ajungă preşedinţi (DDD) l-au desemnat să le ţină locul la penibila emisiune de la România O(TV): te pup pe suflet, ochelaristule cu binoclu colorat, dar, în 1999, nu tu l-ai convins pe Gh. Hagi să revină la Naţională, pentru meciul cu Ungaria! Poate că ai fost şi tu, pe acolo, prin studioul Antenei 1, dar cei care l-au determinat pe marele fotbalist să-şi ia ghetele din cui şi să intre în joc au fost Adrian Păunescu, Traian Tomescu şi, cu voia dvs., ultimul pe listă, subsemnatul. Chiar îi invit pe cei de la Trustul Intact să difuzeze, din nou, acele secvenţe antologice. Eu, şi nu altcineva, am avut şi încă mai am „meciul“ meu cu Ungaria. Tu, dragă Condurăţeanu, te lupţi cu mahmureala (zeamă de varză acră), cu prostata şi alte probleme de genul ăsta.

Reamintesc că, pentru libertatea pe care mi-am luat-o de a-l critica pe ageamiul Piţurcă, după mai multe partide în care a terfelit Tricolorul, jigodia m-a dat în judecată şi mi-a cerut 1.000.000 de euro. I-am trimis vorbă, prin presă, că am să-i dau milionul cerut, dar nu de euro, ci de pumni în cap. Se mai înscrie cineva? Promit să public ofertele şi opiniile tuturor acelora care au plecat fruntea în pămînt după lecţia pe care ne-au dat-o ungurii, acasă la noi. Mai bine ne-ar fi făcut, din nou, „ţigani“ (fiindcă nu erau chiar total departe de adevăr, dacă ne uităm la analfabetul care îşi urăşte propriul copil), dar măcar să-i batem pe teren. N-am reuşit. Cu asemenea joc şi cu asemenea „luzări“, e clar că n-avem ce căuta nici la Europene.

CORNELIU VADIM TUDOR

11 spre 12 octombrie 2014

P.S.: O notă proastă pentru postul România TV, care, duminică, a dezinformat grav, acuzîndu-i pe suporterii români că ei au început violenţele. Noroc că am fost abordat, telefonic, şi am spus adevărul: pe tot parcursul prezenţei lor pe teritoriul României, teroriştii unguri au provocat, au vandalizat, au insultat sentimentul naţional. Ce-ar fi trebuit să facă tinerii români cînd s-a strigat „Transilvania e Ungaria“? Francezii cum ar fi reacţionat dacă nişte nemţi beţi ar fi urlat „Alsacia e Germania“? Era prăpăd…

COMENTARII DE LA CITITORI