FUNERALIILE REGIMULUI CRIMINAL AL LUI TRAIAN BĂSESCU

in Lecturi la lumina ceaiului

În repetate rînduri, am spus, public, că eu voi fi acela care va pune bomboana pe coliva Regimului Băsescu. Fiindcă eu am suferit cel mai tare de pe urma acestui criminal. Repet: Băsescu e un criminal! A omorît oameni – şi vor ieşi la iveală dovezi care vă vor cutremura. Într-un stat normal, un marinar primitiv şi beţiv ca acest derbedeu n-ar fi ajuns nici măcar portar de bloc. Dar România nu e un stat normal: e o epavă a naufragiului politicii americane. Am mai afirmat că pariul pus pe acest bişniţar pensionar, „ciupit” de CIA în 1998, reprezintă, după pierderea Iranului, în 1979, cel mai teribil eşec al diplomaţiei americane. Am avut, din nou, dreptate. Am candidat, direct, contra acestui tătar în 2004. Ca să nu le mai treacă glonţul pe la ureche, ca în anul 2000, stăpînii americani ai plantaţiei de pe cheiul Dîmboviţei m-au anihilat din amonte, adică nu m-au mai lăsat să intru în finală. Aşa au devenit finalişti doi out-sideri, pe care românii n-aveau nici un motiv să-i voteze: Adrian Năstase (după 4 ani de guvernare arogantă şi proastă) şi Traian Băsescu (după 4 ani de abuzuri grave la Primăria Capitalei). În absenţa mea, a cîştigat Adrian Năstase. Dar agitatorii PD, la care s-au adăugat cei din Secta MISA, dirijaţi de procuroarea bătăuşă şi beţivă Monica Macovei (bea numai „albitură“, adică vodcă), au făcut scandal – singurul lucru la care se pricep. Aşa că ambasadorul-spion al Americii, J.D. Crouch, i-a convocat la el pe Ion Iliescu şi pe cei doi cocoşi însîngeraţi, Năstase şi Băsescu. Arendaşul moşiei a ridicat mîna tremurătoare, atinsă de Parkinson, a alcoolicului Băsescu, care îi promisese Unchiului Sam marea cu sarea.

A crezut că ăsta poate fi controlat mai uşor. S-au înşelat – el chiar şi acum, după 10 ani, cînd e cu ambele picioare în groapă, face tot după cum îl taie capul ăla prost şi ţuguiat. Poate că unii cititori se întreabă: cu ce am pătimit eu în acest deceniu blestemat? Iată numai cîteva porcării pe care mi le-a făcut Strîmbă-Lemne.

1) În ianuarie 2005, Traian Băsescu i-a cerut ministrului de Interne şi tovarăşului său de pahar Vasile Blaga să-mi găsească ceva compromiţător, orice. Şi Buldogul fezandat în alcool „a găsit”: a scotocit, bine, cu botul plin de bale, prin Dosarul de Urmărire Informativă pe care mi l-a întocmit Securitatea (20 de volume!) şi, neavînd ce să afle compromiţător, mi-a născocit… pedofilia! Adică s-au inventat două minore: una care nu avea 14 ani, ci 19 ani, şi alta care, pur şi simplu, nu exista! Repet: nu exista, nici măcar Evidenţa Populaţiei nu avea habar de aşa ceva! „Ziaristul” de culoare, homosexual şi securist, Cornel Ivanciuc, de la imunda foaie „Academia Caţavencu”, a fost unealta de care s-au servit Vasile Blaga şi purtătoarea de cuvînt a Palatului Cotroceni, Pufuleţ. Cum, nu mai ştiţi cine e Pufuleţ? Nimeni alta decît Adriana Săftoiu, una dintre amantele Marinarului, de pe genunchii căreia s-a ridicat la poziţia bipedă bărbătuşul ei, Claudiu Elwis Săftoiu, devenit, drept recompensă, directorul SIE. Nu mi-a fost uşor. Eu şi pedofil? Haida-de! Pînă la urmă, i-am pus cu botul pe labe pe complotiştii ăştia de doi lei. Dar un gust amar tot mi-a rămas. Atunci m-am convins, cu ochii mei, cît de murdar poate ataca Scorpionul.

2) În 2007, descreieratul s-a scremut să-mi retragă singura decoraţie românească pe care o aveam – în afara celor străine: Steaua României în grad de Cavaler. Asta, ca răzbunare pentru spectacolul de 5 stele pe care l-am dat, în Palatul Parlamentului, în memorabila zi de 18 decembrie 2006 (nu 16 decembrie, cum zice el). Mai ţineţi minte? La mascarada grotescă intitulată „procesul comunismului”, fostul turnător al Securităţii a atacat Biserica Ortodoxă, dar şi pe cîţiva scriitori: Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Mihai Ungheanu şi subsemnatul. Pentru că n-am suportat, niciodată, mitocănia şi n-am rămas dator, nimănui – am măturat Parlamentul cu cioflingarul şi l-am trimis după gratii, la Puşcăria Mafioţilor. Astăzi, toţi cei 3 scriitori importanţi, porcăiţi de analfabetul ăsta, îşi dorm somnul de veci, la Cimitirul Bellu. A meritat să risc? Da, a meritat. Mi-am atras ura de moarte a golanului, care încerca să se gudure pe lîngă Oculta Mondială, dar şi cu a micilor găinari năpîrliţi Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleşu, H.R. Patapievici, Gabriel Liiceanu ş.a. Ce „proces al comunismului”? Mai bine facem un „proces al alcoolismului”! În ceea ce priveşte decoraţia, fostul traficant de cafea, ţigări şi blugi din Portul Constanţa s-a servit de lipsa de caracter a unor indivizi din consiliul de onoare (sau cam aşa ceva) al Ordinului Steaua României, din care am reţinut două nume: Ionel Haiduc şi Oana Pellea. Minori, în raport cu Istoria. Dar slugarnici pînă la vomă. Ăştia ar fi putut, măcar, să citească Legea. Ar fi aflat că numai acel şef de Stat care a dat decoraţia poate să o retragă. Ori, Steaua României mi-a fost acordată de Ion Iliescu, în decembrie 2004, pentru contribuţia mea la procesul de aderare a României la NATO şi la Uniunea Europeană. Ca să fiu corect pînă la capăt, tot greul bătăliei în instanţă l-a dus o senatoare PRM, avocata Verginia Vedinaş. Nici atunci nu mi-a fost uşor, dar am cîştigat.

3) În 2008, mi-a ajuns la urechi o nouă hă-hă-ială băsistă: „La alegeri, voi aranja ca PRM să aibă 4 procente şi ceva, să nu atingă pragul de 5%, să se zgîrie pe ochi Vadim”. Aşa îi spunea Chiorul – Buldogului. Şi aşa a fost. Nici eu, nici PRM n-am mai intrat în Parlamentul României, pentru prima oară după 1992! Din fericire, în 2009, am intrat în Parlamentul European, cu 3 reprezentanţi.

4) La 4 ianuarie 2011, Traian Băsescu şi-a mai făcut o dambla, împreună cu Elena Udrea şi RA-APPS: a evacuat PRM din sediul pe care i-l atribuise Guvernul Tăriceanu, în 2006! Nu mai puţin de 140 de poliţişti şi jandarmi ne-au terorizat, pînă la miezul nopţii, brutalizînd lumea, provocînd răni unor oameni ca fratele meu (ditamai generalul de Armată), Constantin Bebe Ivanovici, soţia lui Florin Simion. Mie mi-au fracturat braţul, a trebuit să-mi scot certificat medico-legal şi să-mi pun ghips. De ce atîta ură? Ce drept de proprietate era acela, cînd imobilul revendicat se afla în altă parte, la 200 de metri distanţă? Cine vorbeşte de Mafia Imobiliară ar trebui să se gîndească şi la actul de terorism prelungit, din nefasta zi de 4 ianuarie 2011. Culmea e că tot mie mi s-a făcut proces, de către Laura Codruţa Kövesi, pentru… ultraj (?!). Şi astfel se face că, din ianuarie pînă în decembrie 2011, PRM nu a avut sediu.

Acum, pe acest nelegiuit l-a ajuns bătaia lui Dumnezeu. El va plăti şi pentru ce n-a făcut. E pe culmile disperării – vorba lui Emil Cioran. Rămăşiţele Regimului Băsescu sînt, zi şi noapte, măturate la canal. Habar n-aveţi cîte fărădelegi şi atrocităţi vor ieşi la iveală. Lumea a prins curaj. Ce era mai greu a trecut. Dar, nu e Băsescu de vină. El a rămas ceea ce a fost: un pilangiu bişniţar, rudimentar şi de o răutate patologică. Vinovaţi sînt stăpînii americani, care au luat un asemenea boschetar de la pensie şi l-au urcat, cu picioarele lui rahitice, pe tronul lui Mihai Viteazul. De ce nu or fi făcut yankeii experimentul ăsta demn de „Portocala mecanică” la ei acasă? De ce nu l-or fi cocoţat pe avortonul scăpat din borcanul cu alcool pe fotoliul lui George Washington? Şi iată cum somnul CIA naşte monştri…

CORNELIU VADIM TUDOR

Duminică, 16 noiembrie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI