Generaţia decreţeilor riscă să muncească pînă la moarte (2)

in Război corupției

Lipsa de carte se moşteneşte
Sărăcia educaţională – adică părăsirea şcolii la vîrste foarte fragede, din cauza lipsei banilor – tinde să se perpetueze de la o generaţie la alta, arată specialiştii. În total, peste 26 de milioane de copii din Europa (număr care ar putea constitui populaţia celui de-al 7-lea stat al Uniunii Europene) sînt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit raportului Salvaţi Copiii, intitulat „Eradicarea sărăciei educaţionale şi materiale în rîndul copiilor din Europa”. „Ne aflăm în faţa unui cerc vicios, pentru că lipsurile materiale provoacă sărăcia educaţională, iar aceasta din urmă întreţine şi perpetuează lipsurile materiale. Decalajul se transmite de la părinţi la copii şi din această perspectivă vorbim despre un fenomen social costisitor, care afectează întreaga societate”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România. Conform studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, cei care trăiesc în familii cu o intensitate foarte scăzută a muncii – adică în familii cu un venit disponibil mai mic de 60% din media naţională a veniturilor – au un risc de sărăcie şi excluziune socială cu 54% mai ridicat decît cei din familiile cu o intensitate ridicată a muncii. Statutul ocupaţional al părinţilor depinde, la rîndul lui, de nivelul de educaţie al acestora. „În toate ţările europene (cu excepţia Islandei), diferenţa în ceea ce priveşte ponderea copiilor în risc de sărăcie sau excluziune socială între cei cu părinţi cu nivel scăzut de educaţie şi cei cu părinţi cu nivel mediu de educaţie este de 30 de puncte procentuale, depăşind 40% în 25 de ţări europene”, mai arată studiul.
Organizaţia Salvaţi Copiii solicită tuturor statelor membre ale UE, Islandei, Norvegiei şi Elveţiei, printre alte măsuri, să îşi îndeplinească angajamentele asumate prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Măsurile care se pot lua pe plan intern presupun elaborarea unor planuri naţionale pentru a combate sărăcia copiilor, excluziunea socială şi lipsa de oportunităţi educaţionale, cu stabilirea de ţinte clare.
Un copil vulnerabilizat din cauze care privesc statutul socio-economic are îngrădit accesul la educaţie de calitate, iar acest fapt se transformă în sărăcia educaţională.
Educaţia nu se face doar pentru copiii de astăzi, ci mai ales pentru economia şi societatea din viitor. Copiii care abandonează şcoala timpuriu ar putea deveni asistaţi social sau infractori.

Sfîrşit
Diana Scarlat

COMENTARII DE LA CITITORI