Hă-hă-hă! Un fleac: v-am ciuruit!

in Lecturi la lumina ceaiului

JALNICA BOLBOROSEALĂ

A SUPOZITOARELOR BĂSISTE…

 

Dacă Giuseppe Verdi ar mai fi trăit, ar fi compus o variantă nouă şi adăugită la „Corul robilor“ – „Corul slugilor“. Niciodată, în Istoria României, nu s-au auzit atîtea bocete, văicăreli şi jelanii ca-n aceste zile! Zi şi noapte, vidanjele băsiste B1 TV şi Realitatea TV îşi pun poalele-n cap, îşi bat curul cu palmele, ca ţaţele de la mahala, şi se oţărăsc la mine: că am scris şi am recitat versuri pentru Elena şi Nicolae Ceauşescu (da, am scris, şi care-i problema voastră? măcar erau compuse cu talent şi nu m-am dezis, niciodată, de ele); că l-am pocnit pe Victor Ponta (da, l-am pocnit, fiindcă aşa am făcut cu toţi cei care greşesc, mi-am cîştigat acest drept, dar am apreciat că junele nu mi-a dat nici o replică, niciodată, şi a căutat să se îndrepte); că s-a refăcut „patrulaterul roşu“ (asta chiar e de rîs, n-a existat un asemenea patrulater decît în mintea talibanilor PNŢCD, partid care s-a sinucis, cît despre ceea ce se petrece azi, alegeţi:

eu ori sînt „roşu“, ori sînt „verde“).

Necazul cel mare al acestor potăi atinse de jigodie este dublu: 1) neputinţa paralizantă; 2) eu nici nu le bag în seamă. Românii au o vorbă: „Cîinii latră, ursul trece“. Lichelele de profesie, atunci cînd n-au ce spune, inventează. Iată, de pildă, fiţuica masonică (de fapt, bubonică) „Puterea“, care în nr. de joi guiţă că pamfletul meu „Mr. Pîrţ şi Curva Popii“ îi e dedicat lui Victor Ponta. Aveam alte pretenţii la masonul Adrian Thiess, patronul stupidei publicaţii. Să nu fi auzit, el, că pamfletul e cu totul altceva decît realitatea imediată, avînd alte reguli, precum hiperbolizarea, sugestia, tuşa groasă? De unde au tras lefegiii lui Thiess concluzia că acel pamflet se referă la Victor Ponta? Dacă ar fi făcut liceul – iar nu o amărîtă şcoală de corecţie -, aceşti aurolaci ar fi ţinut cont de celebrul pamflet în versuri pe care tînărul Al. Macedonski l-a scris despre cineva care se chema Vodă Car… Vodă Car… Vodă Car… Imediat, Carol I şi-a pus mîna în cap (la sesizarea lacheilor), iar poetul a fost închis. Dar el a pretins că, de fapt, se gîndise la Vodă Caragea! Tot astfel am păţit şi eu, în 1984, după faimosul pamflet din volumul de versuri „Saturnalii“. Era vorba acolo de rabinul Mozes Rozen, calomniatorul lui Eminescu – sau nu era el cel vizat? Evident, nu s-a dovedit nimic! Dar, ca să i se dea satisfacţie şi să i se închidă gura abuzivului rabin (pînă la urmă, doar pămîntul i-a închis-o, după exact 10 ani!), eu am fost interzis, în presă, la radio şi la televiziune din aprilie pînă în noiembrie 1984 – aşadar, timp de 8 luni. Păstrînd proporţiile, situaţia se repetă acum. În realitate, ca pamfletar, eu nu m-am gîndit la nişte oameni anume, reali, în carne şi oase – ci la un personaj fictiv, cu trăsături şi racile care provin de la mai multe persoane. Cu alte cuvinte, era vorba de o tipologie, sau un „portret-robot“. Dar îmi răcesc gura de pomană cu nişte inculţi. Aidoma unui personaj dintr-o schiţă a lui Ion Băieşu, lor dacă li se spune să tragă pe cineva de limbă, se năpustesc pe bietul om, îi vîră mîinile în gură şi se opintesc să-i smulgă limba. În bulina (latrina) portocalie „Excrementul zilei“, mai vechiul client al pamfletelor mele, Ion Cristoiu, îşi dă pantalonii jos şi îşi face, iar, nevoile în public. Nu am să-i fac biografia lui Ardei Umplut, fiindcă ar fi curată pierdere de vreme: după ce a fost pupincuristul lui Nicu Ceauşescu, care l-a făcut membru al CC al UTC, după ce m-a turnat la Securitate, în 1981 (sursa „Coroiu“), după ce s-a pripăşit pe lîngă Virgil Asztalos Măgureanu (care l-a şi furajat cu purcoaie de bani) – piticania diformă se dă… editorialist (?!), formator de opinie (?!), maestru (?!). Maestru la ce? La violat găini, fireşte! În jegul pestilenţial „Evenimentul zilei“ de joi, Monstrul din Găgeşti scrie, cu mînuţa aia scurtă, lovită de nanism şi de onanism: „Am o părere proastă despre Victor Ponta, iar cununia sa cu sinistrul (sic!) Corneliu Vadim Tudor m-a făcut să am o părere execrabilă“. Mă piş pe părerea ta, Cristoiule! Cine crezi că se uită în gura ta strîmbă şi chircită, ca tîrtiţa găinii Mărgeluşa? Tot îţi mai secretă glanda aia paranoică hormonii vedetismului? Tu chiar trăieşti cu iluzia bolnavă că ai creat o „şcoală de gazetărie“? Cine a ieşit din „şcoala“ aia? Nişte avortoni, de teapa fripturiştilor Dan Andronic şi Ioana Lupea. Legat ombilical de Şarpele cu Ochelari – ca şi cheliosul ridicol din Cluj, Cozmin Guşă – Ion Cristoiu face spume la gură cu pretenţia jenantă că el e „analist“ – în realitate e „onanist“. Acest fost căruţaş maghiar şi căpitan de Securitate, Imre Aszataluş, e frate siamez cu Traian Băsescu, găştile lor fuzionînd prin absorbţie (PNR şi PD). O altă goarnă ruginită e ziarul de mic litraj „Naţional“, unde nesătula spălătoreasă B.S. se Be Se în tenişi: „Vadim Tudor intră în gaşca roşie“ (?!). De unde, fă, Simono Băduleasco, ai tras tu concluzia asta? Dacă intram în „gaşca verde“, a Forumului Democratic Naţional-Socialist German, era bine? Aş fi devenit… frecventabil? Eu n-am semnat cu Ponta nici un protocol, şi nici n-am vorbit cu el, din 16 august 2014, de la ceremoniile religioase închinate lui Constantin Brâncoveanu, cînd am schimbat cîteva cuvinte, de faţă cu Patriarhul Daniel. Şi chiar dacă aş fi vorbit, care-i problema voastră? Cine sînteţi voi măi, căcăcioşilor, să-i fixaţi comportamentul unui om ca mine? Urduros, ca de obicei, şi nespălat la puţa belită, evreul Make (Florian Goldstein). În „Bursa“ de joi, minoritarul obraznic publică, pe pagina 1, o vomă: „Sinecuri pentru voturi. Un guvern de carnaval“. Din Guvernul ăsta aş face şi eu parte, atenţie, ca director al SRI (?!). N-ai ce să zici la asemenea tîmpenii. Eu nu vreau nici un post, nicăieri. Eu sînt Vadim Tudor – adică un nume care face cît toate guvernele lor la un loc – iar Make e un muţunache, ba chiar un bulache. Ce replică să dai unui asemenea pleşcar, care scoate un ziar finanţat de găşti interlope? Fireşte, slinosul plin de mătreaţă poate pretinde că n-a scris el aberaţiile respective, ci un trepăduş, care semnează cu iniţialele curajoase O.D. – dar el a girat şi a publicat mizeria cu pricina, ceea ce îl va costa: am să-i rup perciunaşii! Trec acum la un alt dobitoc: Costi Rogozanu. Ştiţi care, microcefalul cu păr vopsit, care se screme să aibă umor la televiziunea de nişă a Şarpelui cu Ochelari, Realitatea TV. Miercuri la prînz, numitul Găozaru şi o prezentatoare cu cioc de raţă, pe care n-am reţinut cum o cheamă (dar nu-i bună nici de curvă, fiindcă e f.f. urîtă) au făcut clăbuci la buci, ca nişte babe la uluci (vorba lui Paul Everac), minţind că eu îi voi da sprijinul lui Ponta fiindcă i-am cerut, la schimb, o Lege a amnistiei. Ce derbedei! Cînd i-am cerut eu soţului Dacianei chestia asta, bă, limbricilor? Eu am spus, public, ce gîndesc cu mult înainte de a mă decide să-i dau preşedintelui PSD voturile PRM în turul II. Le place acestor milogi, plătiţi din bani de furat, de groparul lui Ceauşescu, ca Jean Pădureanu, grav bolnav, la 85 de ani, să moară în puşcărie? Sau ca oameni care au făcut ceva pentru sportul românesc, deci pentru ţară, ca Gigi Becali şi Gică Popescu, să putrezească după gratii, unde i-a azvîrlit dementul Băsescu? Încă o dată: le place? Asta vor ei? Dar cine sînt ei? Nişte supozitoare băsiste, care emit… supoziţii. O figură penibilă face Octavian Ştireanu, care ţine în viaţă, în mod artificial, din 1990 încoace, un ziar soporific şi sălciu, „Azi“. Cu ce bani? Cu bani furnizaţi de cîţiva acoliţi ai lui Ion Iliescu – zeci de milioane de dolari, în 24 de ani. În sub-mediocra anexă FSN-istă mi se atribuie, mie, nişte texte care au apărut în ziarul meu „Tricolorul“ – deşi ele sînt anonime şi aparţin mai multor colaboratori. Eşti profund necinstit, Ştirene, şi dovedeşti că ai rămas tot oportunist, precum erai în anii ’80, cînd făceai propagandă UTC-istă la obscurele publicaţii studenţeşti. Stai în banca ta, tovarăşe profesoraş de aritmetică, fiindcă am o labă grea şi te dau cu zgaibaracele în sus, cînd îţi e lumea mai dragă. În „Corul javrelor“ se bagă în seamă şi traficantul de copii Cristian Burci, care, în stufoasa şi insipida publicaţie „Adevărul“ mă înfierează cu mînie proletară. A semnat, prin punerea deştiului, un neica-nimeni, Alin Boghiceanu. E sub demnitatea mea să polemizez cu un picol al fostului ospătar Burci. Pe aceeaşi pagină, un tîmpit pe nume Sorin Bocancea (care pretinde că e politolog, aşa, ca Alvin Toffler) slobozeşte, şi el, nişte minciuni: „Degeaba trăncăne (?!) Vadim Tudor că nu a fost (,) niciodată (,) la guvernare, a fost, a avut miniştri pînă în 1996, cînd a venit la putere CDR“. Hai sictir, Bo(u)cancea! Ce miniştri am avut eu mă, boule? În 1996, PRM a avut 2 secretari de Stat (la Cultură şi la Turism), pe care i-a retras, prin demisie, după numai 3 luni! Prin urmare, n-au fost miniştri – ci oameni din linia a treia, care şi-au dat demisia, în semn de protest faţă de greşelile pe care începuse să le facă Ion Iliescu, mai ales prin protejarea mafiotului ţigan din Strehaia, Dumitru Iliescu. Am avut dreptate? Am avut, dacă ar fi să ne gîndim doar la noile dezvăluiri cu privire la afacerile necurate ale fostului director al SPP. Cui servesc asemenea minciuni, Burci? Ce legătură are un analfabet ca tine şi cu presa, şi cu masoneria?

Am lăsat la urmă unul dintre cele mai serioase motive pentru care eu nu-l pot susţine pe neamţul second-hand şi, vorba aia, refuzat la export Klaus Iohannis: nu pot fi de aceeaşi parte a baricadei cu slugoii şi profitorii băsişti Alina Mungiu-Pippidi, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu ş.a. Aici vine mănuşă zicala: „Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti!“. Mai bine să te înjure Răzvan Theodorescu decît să te laude Andrei Pleşu! Ce li s-a promis acestor linge-blide? Cîţi bani? Ce avantaje? Doi dintre ei au fost consilierii Matrozului la Palatul Cotroceni, dînd startul dezastrului care avea să nenorocească ţara. Oh, sfîntă mare neruşinare! A se observa că îi ignor, total, pe minoritarii Niels Schnecker (evreu) şi Teodor Atanasiu (ţigan), care s-au obrăznicit la România TV, cu mine de faţă – românii au văzut că am măturat podelele cu zdrenţele astea.

Am să pun punct aici acestei… puneri la punct! Acum, în noiembrie 2014, se reeditează „Complotul bubei“, din decembrie 2000. Am devenit, din nou, ţinta vie a unor rapandule şi chelneri de bacşişuri mici, care nu merită nici să-mi facă pantofii. Acum am înţeles, definitiv, că alegerea mea a fost corectă. Între un sas retardat mintal şi un român (care are păcatele sale, desigur) un naţionalist pe cine vreţi să aleagă? Eu nu am ajuns în finală, fiindcă nu mă lasă maşinăriile fraudei electorale şi Serviciile Secrete, dirijate de stăpînii yankei. Asta-i situaţia. Dar ce facem cu electoratul naţionalist, care mă urmează pe mine, necondiţionat? Îl trimit către reziduurile regimului ciumat al lui Băsescu? Îl mai ţinem în viaţă pe îndrăcitul ăsta, care a făcut praf o ţară şi care nu vrea să se dea plecat? Haida-de! Repet: am produs mare deranj! E o teribilă panică în şobolănime! Aceşti profitori şi pleşcari nu se aşteptau ca eu să intru în luptă. Dacă eu am 3,68%, cum a minţit Mafia Sondajelor, în cîrdăşie cu echipele de fraudare a urnelor, atunci de ce atîta gălăgie? De ce acest bombardament? Foarte simplu: scorul meu real e de cel puţin 20%, da? Repet ceea ce am spus şi la Conferinţa de Presă pe care am susţinut-o marţi, împreună cu primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu: decizia mea a fost luată luni, atunci cînd am aflat că slăninosul mutant Klaus Iohannis s-a milogit la telefon de Laszlo Tökes (după dialogul lui Traian Băsescu cu Viktor Orban) pentru a cere votul şovinilor unguri. Iar Satana în sutană i-a cerut abrogarea Art. 1 din Constituţia României, adică dispariţia axiomei că România e stat naţional unitar. Lucrurile sînt clare: un patriot român nu poate fi de acord cu federalizarea, transilvanizarea (?!) şi ciopîrţirea României. Eu am morţi în ambele războaie mondiale. Dar minoritarul traficant de copii ce înaintaşi o fi avut? În ce armată au luptat ăştia şi în primul, şi în cel de-al II-lea război mondial? Şi în cine au tras? În români. În înaintaşii mei. E mai mult decît o problemă electorală – e o chestiune de sînge, de identitate naţională. Asta nu pot pricepe nişte imbecili cu foamea (setea) în gît, ca Ion Cristoiu, Cristian Burci, Radu Banciu (Cap de Porc), Niels Schnecker, Teodor Atanasiu, Virgil Asztaluş Măgureanu, Lavinia Şandru, Cozmin Guşă-Căpuşă, Vasile Blaga şi, cu voia Dezalcoolizării, ultimul pe listă, Trăienică Băşinică. Şi-au ales prost candidatul. Nemţălăul fără charismă, care vorbeşte de parcă ar face clismă, ca o roată dinţată, nu e cal de curse – e o gloabă ruginită, cu foarte multe bube-n cap, aşa că nu ţine la trap. „Mai trageţi o dată“ – scrie pe lozurile în plic necîştigătoare. Pînă atunci, nici nu ştiţi cît mă distrează că trageţi în mine, cu petarde ude. Petarde de genul execuţiilor, cu mitraliera, pe stadioane – aberaţie pe care eu n-am rostit-o niciodată. Am să închei cu un proverb al transhumanţei româneşti, pe care nişte străini de Neam şi Lege n-au de unde să-l ştie: „Cînd vine lupul la stînă, cîinii se unesc!“.

CORNELIU VADIM TUDOR

Noaptea de 5

spre 6 noiembrie 2014

(miercuri spre joi)

COMENTARII DE LA CITITORI