HALUCINAŢII? LUMI PARALELE? MÎNA LUI DUMNEZEU? (4)

in Alte știri

HALUCINAŢII? LUMI PARALELE? MÎNA LUI DUMNEZEU? (4)

 

Pentru a evalua posibilitatea comunicării cu zeii prin intermediul licorii ,,ayahuasca” şi al dimetiltriptaminei (DMT), trebuie să abordăm una dintre cele mai interesante afirmaţii făcute de către ,,ayausqueros” – zeii, luînd înfăţişare de plante, le-au spus cum să creeze ,,ayahuasca” şi cum să facă DMT eficientă. În junglele amazoniene există 80.000 de specii de plante şi, totuşi, aparent întîmplător, şamanii locali au reuşit să găsească două plante – una care conţine DMT, iar cealaltă, inhibitorul MAO, necesar pentru ca DMT să fie eficace. Totuşi, coincidenţa ar fi prea mare. Este posibil, oare, ca ,,ayausqueros” să primească, în stările de transă, informaţii care să-i îndrume cum pot fi deschise, cît mai mult, aceste canale de comunicare? ADN-ul are propriul limbaj, a cărui structură este similară cu aceea a limbajului uman. Conform unei alte interpretări, limbile noastre se bazează pe această sintaxă. Dar, de ce ar avea nevoie de limbaj un compus chimic lipsit total de conştiinţă, precum ADN-ul? Mai mult, cum ar putea să se dezvolte un astfel de limbaj?

Cercetătorul fenomenelor psihedelice Terence McKenna a sugerat că este posibil ca DMT să aibă tocmai această capacitate. Această enteogenă a prezentat un fel de ,,Ursprache”, ,,un limbaj inscripţionat în carnea şi oasele organismului”, mai degrabă decît un limbaj software superfluu, de genul celui pe care îl învaţă copiii. Substanţe precum DMT lucrează direct asupra centrilor de limbaj, ceea ce aminteşte de activitatea lui Gariaev şi a colaboratorilor săi cu privire la limbajul ascuns al ADN-ului. Fascinant la comentariul lui McKenna este faptul că ar fi fost imposibil ca el să fi cunoscut cercetările ruşilor. Formularea lui „un limbaj inscripţionat în carnea şi oasele organismului“ este stranie. ADN-ul nu este inscripţionat – el este scenariul şi, posibil, chiar scenaristul. ADN-ul este un proiect de „transmitere a informaţiei“, care conţine toate instrucţiunile necesare pentru construirea unui corp funcţional şi, cel mai important, a unui creier care să manifeste conştiinţă. Este ca şi cum ADN-ul însuşi ne-ar fi creat conştiinţa, din materiile prime găsite pe această planetă.

Pur şi simplu, nu putem evita concluzia că modelul de ADN propus de Jeremy Narby sugerează faptul că ADN-ul are o inteligenţă proprie. În cărţile sale, el afirmă că ADN-ul însuşi i-a informat pe şamanii amazonieni că trebuie să amestece într-un anume fel cele două ingrediente ale licorii ,,ayahuasca”, pentru a reduce efectele produse de MAO-A în intestine. El sugerează nu numai asta, ci şi faptul că ADN-ul comunică, de asemenea, în timpul călătoriilor DMT, manifestîndu-se sub forma şerpilor. Dacă ADN-ul este o entitate atît de puternică, trebuie să ne întrebăm: Este o fiinţă unică, sau o mulţime de fiinţe? Dovezile existente sugerează o singularitate. În aceste condiţii, cum numim o fiinţă care este unică şi care pare să posede atît imortalitate, cît şi capacitatea de a crea viaţa sub toate formele ei? În opinia mea, această fiinţă ar fi numită Dumnezeu.

În acest context, lucrurile devin interesante. Dacă ADN-ul este o formă a lui Dumnezeu, atunci asta ar explica de ce ,,ayahuasca” şi alte substanţe similare provoacă sentimente religioase. Acest aspect este prezentat de Graham Hancock, în cartea ,,Supernatural”. Pentru Hancock, picturile rupestre din paleolitic şi cele ulterioare prezintă întîlniri cu zeii. Acest model este fascinant atunci cînd este pus în relaţie cu modelul paradigmei enteologice, prezentat de către cercetătorul american Martin W Ball. Acesta afirmă că ,,enteogen” înseamnă ,,zeul din noi”, fiind termenul tehnic folosit pentru toate substanţele psihotrope care provoacă întîlniri cu fiinţe şi locuri extraterestre. Ball susţine că ingerarea anumitor enteogene deschide, de fapt, conştiinţa spre înţelegerea faptului că Dumnezeu nu doar există, ci se află înăuntrul nostru, al tuturor. Aceste substanţe ne ajută să înţelegem că sîntem, cu toţii, aceeaşi fiinţă, întruchipări ale unei entităţi singulare, pe care o numim Dumnezeu.

În paradigma enteologică, Ball susţine că întreaga realitate este ,,un sistem energetic unificat, conştient, autoreflexiv şi care evoluează în conformitate cu legile energetice“. Pentru Ball nu există nici o diferenţă între organic şi anorganic, între obiectiv şi subiectiv. Totul este unitar. Tehnic, această filozofie a naturii fiinţei este cunoscută ca non-dualitate şi reprezintă un concept central al unor religii orientale, precum budhismul. Ball susţine că noi sîntem, cu toţii, manifestări ale lui Dumnezeu, însă asta nu înseamnă că Dumnezeu este în noi, ci, mai degrabă, că tot ceea ce există este Dumnezeu şi că noi sîntem acel Dumnezeu.

(va urma)

Anthony Peake

COMENTARII DE LA CITITORI