“Hanul Ancuţei” – Societate bahico-literară

in Polemici, controverse

În 1935, într-o odăiţă de la numărul 112 al Străzii Izvor, în apropierea fabricilor de bere Bragadiru, se punea piatra de temelie a ,,Hanului Ancuţei”, societate academică – în felul ei – dar nu academie, avînd menirea să contribuie la ridicarea prestigiului oamenilor de litere şi al artiştilor, ,,aflat sub nivelul mării”.
Născută la o agapă colegială, dintr-o glumă, aşa cum Al.O. Teodoreanu, iniţiatorul ei, mărturisea într-un interviu pe acest subiect ziarului ieşean ,,Lumea” şi, mai tîrziu, generalului N.N. Condiescu într-o scrisoare, asociaţia, ,,un Cartier General al sensibilităţii româneşti”, animat de ,,iubirea de ţară, de limbă şi de tradiţiile neamului”, era alcătuită din ,,Divanul meşterilor şi cărturarilor” şi din ,,Soborul jupîniţelor – secţie feminină, compusă exclusiv din intelectuale fără feminism şi eufemism” – şi distribuia, de două ori pe an, mai tinerilor confraţi, premii stimulative. Societarii –
M. Sadoveanu (preşedinte), George Enescu (vicepreşedinte), T. Arghezi, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, I. Pillat, Demostene Botez, Ionel Teodoreanu, Cella Delavrancea, Miliţa Petraşcu, O. Han, N. Tonitza -, ca şi invitaţii lor, Gala Galaction, Teodoreanu (tatăl Teodorenilor, magistrat), Radu Cioculescu, Al. Rosetti şi alţii, constituiţi în conclav după statute anume alcătuite tot de Păstorel, ,,secretar perpetuu”, se supuneau ,,pruncii marelui vornic”, oficiau după cum glăsuia ,,hrisovul vel-logofătului”, se mustrau ,,după pravilă” şi respectau nesmintit orînduiala înscrisă în ,,Izvodul de mîncări şi beuturi, după dreaptă vorba paharnicului”.
Premiaţii s-au dovedit şi ei meritorii, pe măsura originalului lor botez artistic, toţi, fără excepţie, devenind apoi nume de prestigiu: Lucia Demetrius, Emil Botta, I. Murnu, Ion Irimescu, Cicerone Theodorescu, C. Silvestri.

RODICA ABRUDAN-PANDELE

COMENTARII DE LA CITITORI