HERR SLĂNINĂ VODĂ

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Ah, unde te-ai ascuns poporul meu?

Nu vezi că ţării îi e tot mai greu?

 

De ce eşti laş? Pe mîna cui o laşi?

Te tragi din Roma, sau din papuaşi?

 

Deschid televizorul – şi ce văd?

Ţiganii manelişti, ce fac prăpăd

 

Şi fete de români, ce dau din fese

Şi joacă pentru baragladine, pe mese.

 

Mai văd românce, care mor de foame

Prin TIR-urile unor creaturi infame.

 

Iar altele se duc, pentru un ghiul

Se fac cadîne, Doamne, la Stambul.

 

Se răsuceşte-n groapă Brâncoveanul

Urmaşii scuipă crucea şi sărută banul

 

El pentru ce s-a mai sacrificat

Dacă românii s-au islamizat?

 

Închid televizorul. Ies pe stradă

Şi văd copii distrofici, care stau să cadă

 

Cerşesc românii-n porţi de cimitire

Îi mituiesc partidele cu o tingire

 

Cu-o sticlă de ulei, cu nişte mici

Le-aruncă-n scîrbă cîţiva firfirici.

 

Nespus s-a degradat acest popor

Sub cîrmuirea „cozii de topor“

 

Eu nu-l mai recunosc, refuz coşmaru’

E ţara lui Enescu, sau Rîmaru?

 

Şi cum mai plînge inima în mine

Cînd văd cum îşi dă cinstea pe ruşine.

 

Acceptă, ca prostit, un şmecher neamţ

Care-i bun, poate, să îl ţii pe lanţ

 

Să mîrîie la gard, din cînd în cînd

Cu faţa aia, de dulău flămînd

 

Cu gura-n care parcă are-un cleşte

Şi cu vorbirea ţeapănă, de peşte

 

Acel nemernic ce l-a inventat

Ar trebui, în piaţă, împuşcat!

 

Mă-ntreabă lumea tristă, în surdină:

„Această ţară o să-şi mai revină?“

 

Nu, n-o să-şi mai revină niciodată

Atîta timp cît fi-va ocupată.

Atîta vreme cît e colonia

Unei Puteri cu pumnul greu: Mafia.

 

Alegerile, toate, sînt furate

De S.R.I şi liftele spurcate

 

Rînjeşte tîmp acest nemernic neamţ

Iar Ţara-i bicicleta fără lanţ.

 

Praful şi pulberea să se aleagă

De cei ce-au înşelat o ţară-ntreagă!

 

Doamne, de ce ne-ai pus această

cruce-n spate

Tu nu pricepi că ţara nu mai poate?

 

Feisbucii şi-au luat ţara înapoi

Şi o leapădă în ghena de gunoi

 

Iar Europa le dă palme şi picioare

Să-i cureţe haznaua de duhoare

 

Aţi vrut o ţară ca afară? Na-vă!

Nu-i prea tîrziu, luzări tîmpiţi,

să beţi otravă

 

Sau să vă spînzuraţi de primul pom

Căci hoitul vă miroase-a carcinom

 

Fir-aţi ai dracului cu Herr

Slănină Vodă

În cur să vi se spargă o diodă

 

Beţi bruderşaft cu cei ce ne-au fost

zbirii

Heil Klaus, monument al nesimţirii!

 

Hai, că ne merităm această soartă

Că prea staţi la televizor, bîrfiţi

la poartă

 

Tot aşteptaţi ca alţii să găsească

Soluţii pentru Ţara Românească

 

N-am cum să vă ajut, m-am ruinat

Pentru un neam ce nu m-a meritat…

 

CORNELIU VADIM TUDOR

14 aprilie 2015, Bran

COMENTARII DE LA CITITORI