Hexi Pharma, paravan pentru Afganistan?

in Război corupției

Anumiţi experţi în informaţii sînt de părere că afacerea de corupţie cu dezinfectant diluat Hexi Pharma ar putea fi doar vîrful icebergului, în ceea ce priveşte implicarea lui Dan Condrea, alături de unul sau mai multe servicii româneşti, în ceva mult mai grav, adică producerea şi traficul cu droguri. Şi că acesta ar fi fost adevăratul subiect al investigaţiei celebrei firme israeliene Black Cube, în România.
Fosta soţie a lui Condrea a spus că, la Unilab, Dan Condrea făcea experimente cu diverse tulpini ale unor bacterii patogene, pentru care nu avea nici o autorizaţie, aduse ilegal din străinătate. Cum acestea pot deveni arme bacteriologice, de nimicire în masă, faptele penale descrise aduceau atingere siguranţei naţionale şi necesitau intervenţia promptă a autorităţilor. În sprijinul afirmaţiilor sale, soţia lui Condrea a mai declarat că în septembrie-octombrie 2008, a predat Irinei Buleandră Cristea, a cărei mamă este ofiţer SRI, un laptop cu informaţii, o sacoşă cu acte constitutive şi planul de afaceri al firmei lui Dan Condrea.
Cum SRI nu a făcut nimic cu aceste informaţii timp de 8 ani, înseamnă că transferul în ţară al tulpinilor bacteriilor patogene s-a făcut prin intermediul unor operaţiuni „speciale” organizate de SIE şi SRI. E bine de ştiut că SIE are dreptul, prin legea de organizare şi funcţionare, să deţină firme comerciale acoperite, precum Hexi Pharma, conduse de oameni-paravan precum Dan Condrea. Firme prin care SIE obţine bani din operaţiunile sub acoperire, bani care trebuie „spălaţi” prin conturi off-shore, aparţinînd unora precum Dan Condrea. Teroristul Omar Hayssam a numit două dintre acestea: Orhideea şi Alegretto.
Aşadar, Dan Condrea putea fi ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii româneşti şi trebuia protejat. Prin protecţie înţelegîndu-se inclusiv filajul permanent. De altfel, fosta soţie a patronului Hexi Pharma a declarat că în jurul lui Condrea mişunau ofiţeri de protecţie: Lupu Claudiu, Brânduşa Constantin (SRI) şi George Petricu (SIE), Monea Cristian (SPP).
În teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak, armata română a folosit, în ultimii 10 ani, produse biocide fabricate de SC Hexi Pharma SRL, practic toate instituţiile de forţă şi de siguranţă naţională preferînd Hexi Pharma ca partener privilegiat. Pe 7 mai 2016, doi militari români au murit la Kandahar şi al treilea a fost rănit, într-un schimb de focuri cu poliţiştii afgani. S-a speculat că motivul ar fi fost legat de un transport de opiu. Există documente care atestă că în Afganistanul aflat sub ocupaţie NATO de 15 ani, producţia anuală de opiu a crescut la 8.200 t, a cărui valoare de piaţă ar însemna zeci de milioane de dolari pe an. Paza culturilor de opiu, se pare că este asigurată de trupele de ocupaţie, printre care şi militarii români.
Ajutorul militar acordat talibanilor de CIA în războiul din Afganistan (1979-1989) s-a ridicat la 5 miliarde de dolari, bani pe care CIA a sugerat să-i fie returnaţi din 1990 pînă în anul 2000, sub forma unor recolte anuale de opiu de 2.000-3.400 t. În anul 2001, talibanii au considerat datoria achitată şi au distrus toate culturile de opiu, astfel că în acel an recolta a fost zero. Numai că, profitînd de evenimentele din 9 septembrie 2011, SUA au decis atacarea talibanilor şi ocuparea Afganistanului. Cine altcineva decît CIA ar putea recepţiona şi plasa pe piaţă cea mai mare parte a acestor droguri? Există posibilitatea ca şi serviciile româneşti să aibă cota lor din producţia de opiu, întrucît militarii români şi luptători ai SPP participă de la început la misiunea din Afganistan.
Aşadar, este posibil ca SIE, împreună cu Direcţia Informaţii Militare, să fi executat aceleaşi transporturi tip „operaţiuni speciale”, ca şi în cazul tulpinilor bacteriilor patogene ale lui Condrea, pe aeroportul militar Otopeni, cu „marfa” din Afganistan. După 2008, Condrea a simţit nevoia să angajeze la Hexi Pharma mai mulţi chimişti care aparent n-aveau nimic de făcut decît să semneze reţetele produselor fabricate. Datorită specificului său de activitate, de atunci încolo, Hexi Pharma ar fi putut avea acces la precursori pentru rafinarea drogurilor, operaţiune care putea fi efectuată în laboratoarele sale, protejate de organele de forţă. Un argument ar fi acela că tot după 2009, cifra de afaceri a Hexi Pharma s-a dublat de la 1,6 milioane de euro la 3,2 – 4 milioane, majoritatea banilor ajungînd în căsuţe poştale off-shore, create special pentru spălarea de bani.
Cu toate barierele evidente, puse de serviciile de informaţii româneşti şi ale parchetelor, cazul Hexi Pharma a ajuns la cunoştinţa opiniei publice, simultan cu deplasarea în România a unei echipe de investigatori ai firmei israeliene Black Cube, condusă de foşti şefi ai Mossad. Să fie şi aceasta o coincidenţă?

COMENTARII DE LA CITITORI