HexiPharma: escrocherie şi isterie

in Război corupției

Escrocheria de sub pulpana sistemului care se întrevede în scandalul dezinfectanţilor diluaţi HexiPharma a căpătat accente dramatic-absurde. Lăcomia unor profitori tinde să fie acreditată ca responsabilă de slăbiciunile întregului sistem sanitar. Îmi pare rău, dar nu e decît un grăunte de nisip, iar exagerările sînt de natură să escamoteze realităţile în spatele unei furtuni mediatice.
Să recapitulăm ce ştim clar: HexiPharma vinde dezinfectanţi către sute de spitale româneşti; O parte dintre dezinfectanţi s-au dovedit a fi diluaţi; Dezinfectanţii sînt folosiţi la curăţarea podelelor; Preţul acestor dezinfectanţi, diluaţi sau nu, este crescut artificial de aproape 10 ori (metoda e simplă – substanţa e cumpărată de o firmă înregistrată în Cipru a aceloraşi patroni, care o revinde firmei din România la un preţ înmulţit cu cît voia muşchiul lor. În acest caz, cu 10). Să le luăm pe rînd. „HexiPharma vinde dezinfectanţi către sute de spitale româneşti”. Anchetele jurnalistice au scos la iveală că vorbim despre 9.223 de contracte numai în ultimii 3 ani. Etichetaţi-mă naiv, dar nu cred că-i posibil dacă nu erau protejaţi şi promovaţi din interiorul sistemului. Cum? De ce? Aici e treaba procurorilor să stabilească, dacă găsesc dovezi, ce şpăgi s-au dat şi cine-s şpăgarii care au protejat această afacere. „O parte dintre dezinfectanţi s-au dovedit a fi diluaţi”. Aici intervine, cred, meganesimţirea. Adică nu era de ajuns că revindeau dezinfectantul cu de 10 ori preţul, l-au mai şi diluat. Aritmetic vorbind, dacă-l îndoiau, de exemplu, înseamnă de 20 de ori preţul! Partea bună e că diluarea este demonstrabilă ştiinţific, ceea ce înseamnă că poate fi probată fără probleme de procurori şi se poate solda cu pedepse pentru autorii escrocheriei. „Dezinfectanţii sînt folosiţi la curăţarea podelelor”. Aici intervine puţin şi factorul isteric al reacţiei societăţii civile. Infecţiile nosocomiale din spitale nu pot fi puse integral pe seama unei dezinfectări neconforme a podelei. Sigur că e un risc. Sigur că se poate să se fi întîmplat în vreun caz. E posibil ca vreun pacient să fi contactat o infecţie oarecare adusă pe tălpi de pe un coridor insuficient dezinfectat. Dar nu poţi transforma o escrocherie ticăloasă în originea sumei de rele care parazitează sistemul de sănătate. Instrumentarul nu se sterilizează cu dezinfectanţi. Rănile nu se curăţă cu HexiPharma. Cearşeafurile nu se spală cu respectivii dezinfectanţi. Şi nici pereţii de la infecţioase, infestaţi cu bacterii, nu se spală cu acest dezinfectant. Etc. „Preţul acestor dezinfectanţi, diluaţi sau nu, este crescut artificial de aproape 10 ori”. Aspectul cel mai strigător la cer din această afacere, dacă nu luăm în calcul riscul medical indus de diluarea dezinfectanţilor. Un preţ nu poate fi umflat de 10 ori fără complicitatea cumpărătorului, mai ales că discutăm despre o piaţă de nişă, cu oameni de specialitate, nu de vreun milionar plictisit care se dă pe eBay. Cum dovedeşti această complicitate e, însă, o altă poveste. De competenţa aceloraşi procurori. Guvernul, sistemul administrativ în general, pe de altă parte, poate fi făcut responsabil, de aici înainte, în cazul în care continuă să „spargă” banii adunaţi din taxele noastre. Cel puţin pe chestia asta, punctuală, a unor substanţe de dezinfectat, pe care plătim de 10 ori (iertaţi-mi repetiţia, dar mi se pare fabulos acest de 10 ori). Evident, cînd vezi aşa ceva nu poţi să nu-ţi pui întrebări faţă de corectitudinea întregului sistem de achiziţii, dar să nu facem acum procese de intenţie. Avizată fiind de actualul scandal, administraţia are datoria să facă verificări extinse asupra acestui sistem, nu să rămînă stupefiată peste cîţiva ani de vreo altă anchetă jurnalistică. Presiunea societăţii civile asupra autorităţilor e binevenită. Ca să fie utilă şi eficientă, însă, trebuie să abordeze situaţia obiectiv. Altminteri, riscăm iar ca persoane de bună credinţă să se trezească că au ieşit în stradă ca să susţină, fără voie, meschinele jocuri politice sau economice ale eternilor noştri sforari. Pentru că, în fond, situaţia nu a fost provocată, politic vorbind, de tehnocraţii care le stau în gît partidelor politice. Iar economic vorbind, societatea civilă nu e interesată ca HexiPharma să fie înlocuită de firma altor escroci lacomi. Interesant ar fi să plătim preţul corect, incluzînd aici şi adaosul decent al furnizorului.

Călin Nicolescu („Adevărul“)

COMENTARII DE LA CITITORI