Hingherii nebuni Sorin Oprescu şi Răzvan Băncescu ar putea fi linşaţi de populaţie!

in Lecturi la lumina ceaiului

Carevasăzică, s-a ajuns pînă aici! Aproape în fiecare zi se înregistrează bătăi între iubitorii de animale şi hingheri. Altercaţii care au culminat, luni noaptea, cu o scenă halucinantă: dementul Răzvan Băncescu a sărit la bătaie împotriva unor cetăţeni – pe unul l-a lovit cu pumnul în plină figură, pe o tînără a izbit-o cu piciorul în burtă ş.a.m.d. Trebuia arestat pe loc, pentru huliganism. Nu a fost, fiindcă îl apără un alt ucigaş plătit: Sorin Oprescu. Tot ceea ce susţine individul cu cap de ocnaş şi ochi de porc, Băncescu, că el ar fi fost cel agresat e o minciună specifică celor mai neruşinate jigodii. Toate posturile de televiziune l-au arătat sărind, el, la bătaie – după care a luat-o pe cocoaşă, normal. Aşa păţeşte un individ violent şi cu mintea în bezna alcoolului, care şi-o caută cu lumînarea. „Cine seamănă vînt culege furtună”. Şi e abia începutul. Dar nu descreieratul ăsta e vinovat. Pe el atîta îl duce mintea, fiind un troglodit, la care intestinul gros ţine loc de creier. Principalul vinovat e aşa-zisul primar general. Nu credeam că un medic poate fi atît de sadic! Nu credeam că cineva care pretinde că se luptă pentru viaţa oamenilor e capabil să ucidă, cu sînge rece.

Degeaba face pe băiatul subţire doctoraşul ăsta iubitor de arginţi, se fîţîie pe la concerte şi expoziţii, spune bancuri, se dă cultivat etc. Nu mai păcăleşte pe nimeni: el e un bolnav psihic, un rebut măcinat de complexe, care juisează cînd vede sînge! Luni de zile, Oprescu a pretins că aplică Legea. Deşi e vorba de o Lege strîmbă, aberantă, împotriva legislaţiei internaţionale şi a civilizaţiei. Acum, prin Hotărîrea Curţii de Apel, acea Lege a fost suspendată. Dar, cu toate astea, Oprescu ordonă uciderea, în continuare, a acestor vietăţi nevinovate. De ce nu se supune el Justiţiei? Nu-şi dă seama că se va pomeni cu o avalanşă de procese? Nu, nu-şi dă seama. El îşi face ambiţia. El e Gică Contra. El chiar crede că lumea îl iubeşte şi îl vor unge americanii şef de Stat. Paranoia acestui clăpăug dezgustător mă face să vomit. Îi promit că voi avea, eu, grijă, şi de prezentul, şi de posteritatea lui. Pînă atunci, îl avertizez că, dacă se va aventura printre bucureşteni, cu toţi bătăuşii lui de la Poliţia Locală, va fi bătut măr. Încă o dată mă văd nevoit să trag un semnal de alarmă: situaţia e atît de explozivă, pe fundalul revoltei populaţiei, încît cei doi ucigaşi, Sorin Oprescu şi Răzvan Băncescu, ar putea fi linşaţi! Să nu spună că nu i-am avertizat. Au depăşit orice limită a abjecţiei. Ei sînt sub-oameni. Sînt nişte monştri, scăpaţi din borcanul cu formol. Deşi eu n-am violenţe fizice şi nu voi fi, niciodată, de acord cu „dreptul forţei”, ci cu „forţa dreptului” – iubitorii de animale au deplina justificare să-şi apere îngeraşii. „Legea lui Ionuţ”? Să ţi-o bagi în cur, felcer nenorocit, fiindcă tot ai experienţă şi s-ar putea să te excite. Ia, uite, domnule, ne rugăm noi de nişte asasini să nu mai scalde ţara în sînge? În ce epocă trăim? Pe ce continent?

Corneliu Vadim Tudor

Pamflet scris marţi, 8 iulie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI