Iarnă românească

in Poeme

Iarna românească prinde iar a-şi cerne

Zestrea de lumină şi de bucurii

Ţara-i încrustată în comori eterne

Fildeşul zăpezii cade din tării

În Carpaţi domneşte pacea milenară

Cerbii poartă-n frunte giuvaiere vii

Prin văzduh îşi lasă urmele de ceară

Veveriţe roşii, vrăbii argintii.

 

Refren: Regină e iarna pe fiinţe şi lucruri

Feeric e totul, prin munţi şi prin văi

Ce dulce e viaţa cînd ştii să te bucuri

Şi zarea răsună de zurgălăi.

 

Şi în orice casă preacinstită, iată

Dansul şi ospăţul sînt de-acum în toi

Iarna asta pare binecuvîntată

Semne bune are anul pentru noi

Aibă tot poporul bucurii supreme

Fie steagul păcii semnul tutelar

Purpură şi aur picură din steme

Să veghem mai aprig piatra de hotar.

 

Ţării noastre scumpe fără de prihană

Dragostea să-i fie înstelat veşmînt

Din înalt de poartă maramureşană

Pînă la Danubiul legendar şi sfînt

Să trăiască veşnic scumpa Românie

Pacea ne-nflorească dulce pe obraz

Fie ca de-a pururi lumea să ne ştie

Ca pe-un neam de oameni harnic şi viteaz.

 

 

Corneliu Vadim Tudor, 1979

Muzica: Horia Moculescu

COMENTARII DE LA CITITORI