Iată un ţinut care nu există: Ţinutul Secuiesc! (I)

in Alte știri

În 3 mesaje găzduite în ultimii ani în ziarul „Tricolorul“, sub semnătura noastră: PRIETENII LUI NOSTRADAMUS, am spus ce aveam de spus cu privire la scrierile lui Nostradamus despre români. Trecem acum la alte probleme la ordinea zilei în politica actuală a ţării. Mai nou, ne-a atras atenţia apariţia în presă a 4 semnale de natură să lămurească complet lucrurile în legătură cu intenţiile ascunse ale iredentiştilor maghiari:

  1. a) O idee a grupării extremiste maghiare „Mişcarea Tineretului din cele 64 de Comitate“ aflată pe pagina sa de Facebook („Tricolorul“, 2 septembrie 2014);
  2. b) Comemorarea, la 7 ianuarie a.c., în judeţul Harghita, a unui masacru al austriecilor asupra secuilor. („Tricolorul“, 9 ianuarie 2015);
  3. c) Poziţia lui Laszlo Tokeş legată de mult discutata autonomie („Tricolorul“, 13 iaunarie 2015);
  4. d) Atrocităţile ungureşti în Transilvania (General dr. IOAN POP DE POPA, în „Tricolorul“, 14 şi 19 ianuarie 2015). Şi atunci:

1) Cine sînt secuii?

Începînd cu istoria aflată în liceele vremurilor de demult, semnalăm în ordine:

  1. a) În anul 1475, conform unui mesaj al d-lui dr. Corneliu Vadim Tudor, transmis cu 12 ani în urmă la Radio România Actualităţi, privind luptele de la Podul Înalt prin care Ştefan cel Mare şi Sfînt (denumit de către Papa Sixtus al IV-lea „Atlet al Creştinătăţii“) a obţinut o extraodinară victorie asupra turcilor. Şi că armata sa, de 40.000 de oşteni, a avut şi grupări ale unor neamuri străine, dintre care 5.000 de secui, 2.000 de poloni şi 1.800 de unguri (care, în 1520, adică peste 45 de ani, n-au putut să-i învingă pe turci în luptele de la Mohacs, reuşind ca Budapesta să devină paşalîc turcesc).
  2. b) O a doua ştire despre secui a fost legată victoria de la Şelimbăr a lui Mihai Viteazul cu ungurii, conduşi de cardinalul Andrei Bathory. Care, fugind către Carpaţii Estici, a fost prins şi ucis de către secui. (Se zice că atunci cînd secuii i-ar fi adus lui Mihai Viteazul capul, acesta ar fi exclamat: „O, săracu popă“ şi i-ar fi pedepsit pe aducători).
  3. c) Dintr-o documentaţie mai veche am aflat că în anul 1700 secuii încă mai foloseau alfabetul etrusc. Şi ne întrebăm: Oare n-or fi o parte dintre etruscii care ocupaseră Italia, din zona denumită în acea vreme Etruria (care ocupa nordul şi partea vestică a circa jumătate din Italia) şi goniţi de către celţi, care ajunseseră, şi ei, în peninsula italică? Ori din nordul Italiei şi pînă în Cîmpia Panoniei sînt nu mai mult de 200 kilometri. (Se pare că semne din alfabetul etrusc mai erau folosite şi de plutaşii de pe rîul Bistriţa, din zonele unde mai erau urme de unguri).
  4. d) Cu vreo 40 de ani în urmă, unul dintre noi, fiind la Timişoara (unde îşi făcuse şi studiile universitare), a fost invitat la masă de o prietenă şvăboaică (Virginia Kaiser), o excelentă finanţistă a Băncii timişorene. Acolo mai era şi o studentă de la Facultatea de Medicină din Tîrgu Mureş. Întrebată dacă este unguroaică, aceasta a răspuns, puţin enervată, că este secuie.Iar la întrebarea prietenului nostru care este diferenţa dintre unguri şi secui, aceasta a răspuns textual: „Secuii sînt un fel de unguri, dar mai buni“.

Iată că biata fată nu-şi mai cunoştea originea. Are şansa de a cunoaşte cîte ceva şi din cele de mai sus. Aşa am început să ne ocupăm de secui.

  1. e) Din recensămintele existente la acea dată (de pe vremea cînd încă mai exista Regiunea Autonomă Maghiară, impusă României de către Stalin, pentru a-şi da acordul cu privire la retrocedarea după război către România a Nordului Ardealului cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena din anul 1939), aflasem că secuii, care aveau şi o limbă a lor, erau în număr de circa 5.000.

Şi din unele afirmaţii „geniale“, apărute în articolele recente amintite, aflăm din zicerile unor conducători maghiari din România (dar şi a unora din guvernul de la Budapesta) că „Maghiarii nu au lăsat de izbelişte Ţinutul Secuiesc“; „O treabă frumoasă (pictarea cu culorile steagului maghiar a bornelor rutiere indicatoare din aşa-zisul Ţinut Secuiesc), dar e prea puţin interes pentru această cauză. Ar trebui să mergem acolo, să cumpărăm case, să ne însurăm şi să facem mulţi, mulţi copii maghiri“; „Mulţumim! Trăiască Ungaria Mare“; „… păstrarea identităţii, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii şi a culturii seculor de pe aceste meleaguri“.

Şi foarte recent aflăm din paginile ziarului („Trioclorul“, 9 ianuarie 2015) de comemorarea „Masacrului de la Siculeni“ din anul 1764, considerat de secui a fi „un eveniment negru“ impus de către forţele austriece împotriva voinţei locuitorilor din regiune, în scopul „păzirii graniţelor imperiului“. Manifestare desfăşurată la 7 ianuarie a.c. în judeţul Harghita. Execuţie în massă organizată de armata austriacă împotriva secuilor rebeli (rezultînd 200-400 de morţi), care s-au împotrivit încorporării în regimentele secuieşti nou înfiinţate, din ordinul lui Nikolaus von Bukov, guvernatorul imperial al Transilvaniei la acea dată. Şi apoi despre masacrul de la Siculeni, de atrocităţile ungureşti în Transilvania, în zona ocupată de unguri, conform Diktatului de la Viena din 1939. Se cere (atenţie!) şi obţinerea autonomiei avută „şi în vremea comunismului“ (Fals. Autonomia respectivă a avut loc numai în perioada comunismului agresiv. pct. 1/e). Apoi revenirea la această „normalitate“, anihilată de „moştenirea naţional comunismului ceauşist“. Deci, se cere revenirea la epoca stalinistă a comunismului.

(va urma)

PRIETENII LUI NOSTRADAMUS

COMENTARII DE LA CITITORI