Idioții

in Tabletă de scriitor

Idioţii niciodată nu vor recunoaşte că sînt idioţi, oricît te vei strădui să le arăți faţa curată a lucrurilor, pentru că nu vor să vadă realitatea, şi chiar dacă ar vrea, nu au cum să priceapă că lumea este altfel de cum şi-o închipuie ei. Şi sînt idioţi care, cu bună ştiinţă, fac ceea ce fac, pentru ca să le meargă bine în viaţă. Joacă teatru cu cei din jurul lor, fără să-şi dea seama cît de stupizi sînt şi cum se cară unii pe alţii în neghiobia lor. La viaţa mea am văzut şi am cunoscut o sumedenie de astfel de indivizi, unii mai neghiobi şi mai idioţi decît alţii. Ce să-i ceri omului, dacă n-are?… Adică ce să-i ceri unui idiot, cîtă vreme nu are nici înţelegere faţă de mediul în care trăieşte, şi nici minte să priceapă că lumea este de două feluri: bună şi rea! Pe ei nu-i poţi înscrie în nici una din aceste categorii, pentru că ei se cred totul pe lumea asta şi ştiu şi toaca din cer… Ei sînt, desigur, universali, frumoşi, bogaţi, deştepţi, se-nvîrt printre oameni sus-puşi, conduc maşini şi lux, dar nu pricep că, oricît de vîrtos trag de covrigul unei maşini bengoase, pentru omul de rînd, care trăieşte din muncă cinstită, ei nu reprezintă nimic… Dar, mai presus de toate, ei sînt aroganți. Și asta, pentru că le lipsesc cei şapte ani de acasă şi educaţia primită de la părinții lor, de aceeași speță cu ei. Aşchia nu sare departe de trunchi, spune o vorbă înțeleaptă… Nu vrem să ne amestecăm în tabieturile lor, dar parcă prea s-au înmulţit şi nu le pasă de cîntecul cucuvelei pitite în jurul vilelor lor, dotate cu piscine uriașe, în care s-ar putea zbengui în voie balenele, delfinii şi alte vietăți subacvatice, cu un comportament mai prietenos decît idioţii noştri, care sînt printre noi precum pălămida şi malariţa prin lanurile de grîu. Noi îi luăm ca atare, iar ei fac ce vor cu noi… Numai că între ei şi ceilalți, diferenţa e ca de la cer la pămînt. Oamenii simpli, la care predomină bunul-simţ, știu să respecte regulile unei comunităţi, pe cînd ei, idioţii din zilele noastre, cred că lor li se cuvine totul, chiar şi locul de parcare al celui cu dizabilităţi. După cum observăm, idioţilor nu le pasă nici de semenii lor, nici de legi.

Ferească sfîntul să ai de-a face cu ei, că nici poliţia, nici tribunalul nu-i pot scoate din tupeul lor! Aşa sînt idioţii: nu au mamă, nu au tată, fac orice pentru interesele lor. Calcă peste cadavre… Rup cu dinţii din dreptul altora, ca lor să le fie bine. Ei nu au Dumnezeu… În rest, toate bune, că de idioţi nu va duce niciodată lipsă omenirea!

ION MACHIDON, președintele Cenaclului „Amurg sentimental“

Păreri și opinii