Ilarion Ciobanu

in Mîndri cã sîntem români

Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, Tighina, d. 7 septembrie 2008, Bucureşti) a fost un celebru actor român. A semnat, de asemenea, regia a doua filme. În anii 1950 a avut şi o cariera de rugbist. Ilarion Ciobanu s-a născut la Ciucur, în Tighina, pe atunci teritoriu al României. A copilărit la Constanţa, pe malul mării. La 12 ani a intrat băiat de prăvălie, după care o urmat „o lungă caravană de meserii: hamal, ţăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tîmplar, şofer, marinar, pescar“ pînă în anul 1958, cînd intră la IATC, pe care însă nu l-a absolvit, pentru că a avut de ales între a face „Setea“ şi a urma institutul. Ca rugbist şi-a făcut debutul în 1948, la Ştiinţa Bucureşti, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transferă apoi la Dinamo Bucureşti, unde cunoaşte consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul Bucureşti (1959-1962). Jucător de linia a II-a, cunoscut de apropiaţi sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintaş de temut, greu de trecut, pe cît de dur în sensul bun al cuvîntului, pe atît de corect. Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vîrsta de 30 de ani în filmul „Setea“, în care a jucat alături de Ion Besoiu şi Amza Pellea, respectiv alături de Ştefan Ciubotăraşu şi George Calboreanu în „Omul de lîngă tine“. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a deţinut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor „Omul de lîngă tine“ şi „Mara“. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi „Crucea de piatră – Ultimul bordel“, „Terente – Regele bălţilor“, „Tancul şi Bored“. La Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelenţă pentru contribuţia sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenţi l-au aplaudat în picioare minute în şir. Ilarion Ciobanu a decedat în dimineaţa zilei de 7 septembrie 2008, răpus de cancer faringian.

COMENTARII DE LA CITITORI