În memoria marii maestre a şahului românesc, Elisabeta Polihroniade

in Lecturi la lumina ceaiului

În România, şahul va trebui să-şi continue desăvîrşirea sub bagheta altor maeştri, care să-i găsească multe dintre logicile sale nebănuite, pe care cu un deosebit har şi inteligenţă le-a descoperit, pînă mai deunăzi, marea maestră a şahului românesc, Elisabeta Polihroniade. Poate niciodată nu ne-am fi îndreptat atenţia asupra acestui sport al minţii dacă maestra şahului românesc nu ar fi insistat în legătura acestui sport cu viaţa, nu ar fi arătat că drumul vieţii duce, de cele mai multe ori, spre perspicacitatea acestui joc, la care flacăra interioară încă arde în taine nedesluşite. A fost maestra care a dat viaţă şi chiar sentiment şahului şi l-a făcut să pătrundă în preferinţele oamenilor, cu toate că nu toţi îl practicau pentru performanţă, reuşind să-l facă strălucitor în toate formele şi exprimările sale care, totuşi, îşi aveau permanent locul de desfăşurare pe o tablă în alb şi în negru. Elisabeta Polihroniade a pus şahul în faţa noastră, în mintea noastră şi în sufletul nostru, dîndu-i eleganţă în reprezentarea oricărei partide, arătînd de la un capăt la altul că intuiţia şi alegerea bună vor putea evita greşelile din orice fază şi loc al jocului şi chiar al vieţii. O viaţă pe care Elisabeta Polihroniade a ştiut foarte bine să o lase să se desfăşoare într-o mişcare matematică impresionantă, pe care sportivii o puteau admira şi dezlega fără nici un fel de efort. O adevărată lume a logicii a putut fi aşezată de către maestră între pătrăţelele albe şi negre, spre a-i vedea acesteia suspinul, tăcerea, trăirea, drumul printre pioni, spre a putea prevedea alegerea unei bune mişcări, care, în scurt timp, va da şah-mat la rege sau regină. Prin întreaga sa carieră de talie mondială, ne-a descoperit frumuseţea şi necesitatea acestui sport al minţii, aducînd ca dovadă în acest sens performanţele sale obţinute de-a lungul anilor în cadrul acestei discipline care nu şi-a mai avut nici o taină în faţa celei mai mari maestre a şahului din România.

Mulţumim marii maestre a şahului românesc Elisabeta Polihroniade pentru munca şi sacrificiul de a învăţa pe cei mai mulţi oameni acest sport al minţii, de a ne arăta ce deschidere spre dezlegarea multor labirinturi din logica umană oferă stăpînirea cunoaşterii acestuia, spre a şti să folosească în viaţa lor acest cadru de pătrăţele alb-negru necesar în intuirea şi desăvîrşirea celor mai neprevăzute mişcări. Cu respect,

HRUŞCĂ IRINA-IOANA

COMENTARII DE LA CITITORI