Inamicul tăcut: toxinele rămase în urma marilor uzine şi mine (1)

in Război corupției

Fabricile şi uzinele patriei, care pe vremuri duduiau, au acum porţile închise. În urma lor au rămas cîmpuri sub care se ascund substanţe toxice pe care nimeni nu le curăţă. O situaţie asemănătoare este şi în cazul unor foste exploatări miniere.
Mina de cupru din Moldova Nouă (Caraş-Severin) a funcţionat pînă în anul 2006. În urma ei au rămas haldele de steril ale Moldomin, care poluează atît România, cît şi Serbia. Una din cele mai mari probleme cu care se confruntă localnicii din micuţul oraş de pe clisura Dunării este poluarea cu praf. Orice om pe care îl întîlneşti pe stradă în Moldova Nouă ştie exact zona prin care Coşava, vîntul care bate în zonă, ridică praful din haldele de steril care se întind la marginea oraşului pe o suprafaţă de peste 250 de hectare. Iar cînd la Moldova Nouă suflă Coşava, în oraş e ceaţă. Cel mai afectat cartier este Moldova Veche. Oamenii de aici spun că cele mai mari probleme sînt toamna, cînd totul e uscat, bate vîntul şi ridică pulberile de la depozitele de steril. Praful e atît gros că abia se vede om cu om. „Tot e stricat de praful ăsta. E dezastru. Nu poţi să ieşi afară, nu poţi să iei apă din fîntînă. Afectează şi zarzavaturile“, mărturiseşte o localnică din Moldova Veche. „Au venit de la toate televiziunile şi tot degeaba“, se resemnează Sabin Ghiorghiosu, omul care şi-a pus mari speranţe în transformarea prafului de Moldova Nouă în vedetă a jurnalelor de seară. „Am fost plecat în concediu de sărbători şi cînd am venit era dezastru. Maşina asta albastră e de fapt albă“, spune medicul Ioan Loor, localnic. Cadru medical la spitalul orăşenesc din Moldova Nouă, Ioan Loor ştie cît este de nociv praful pentru sănătate: „În ultimul timp au cam crescut peste limită cancerele pulmonare. Dumnezeu ştie ce are minereul acesta în el pentru că exact nu se ştie“.
Praf în ochii prietenilor sîrbi
Problema prafului de la Moldova Nouă a depăşit demult graniţele ţării, România avînd probleme cu Serbia din acest motiv încă dinainte de Revoluţie. Fost primar la Moldova Nouă, Ion Chisăliţă cunoaşte foarte bine problema hadelor de steril din localitate. Potrivit fostului primar, depozitele nu conţin altceva decît sterilul rezultat în urma flotării (n.r. – procedeu de obţinere a cuprului), depozitat iniţial în trei depozite. Chisăliţă povesteşte că, pe toată perioada exploatării de la mina de cupru dinainte de 1990, sterilul a fost depozitat în trei iazuri. Acestea s-au umplut, iar autorităţile române au proiectat un nou depozit în zona Ostrovului din Moldova Veche. Yugoslavia de la vremea respectivă nu a fost de acord cu realizarea depozitului în zonă, iar statul român a fost nevoit să se retragă. În urma scandalului cu sîrbii, România a fost obligată să ecologizeze o parte din iazurile de decantare. S-a încercat cu plăci din beton prefabricate, apoi cu pînză geotextilă. Nici una din soluţii nu s-a dovedit funcţională. Director la Staţiunea de Cercetări Silvice şi Dezvoltare Timişoara, Ion Chisăliţă a lucrat la ecologizarea a 67 de hectare din haldele de steril de la Moldova Nouă. În 2001, Chisăliţă şi-a susţinut şi teza de doctorat pe această problemă şi spune că soluţia pentru rezolvarea poluării este simplă, singurul lucru care trebuie rezolvat fiind preluarea haldelor de steril de la Moldomin SA, societate de stat aflată acum în insolvenţă, de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin. „Nu credem că o astfel de soluţie ar fi viabilă pentru statul român. Împădurirea haldelor de steril ar presupune acceptarea ideii că în zonă nu va mai fi reluată niciodată exploatarea minieră, iar o astfel de decizie ar pune automat în sarcina statului român obligaţiile de mediu ale societăţii, cifrate de studiile efectuate la aproximativ 200 milioane euro. Problema trecerii activelor MOLDOMIN S.A. în proprietatea statului a mai fost discutată şi s-a concluzionat că aceasta nu poate fi pusă în practică din cauza legislaţiei europene privind ajutorul de stat şi a costurilor impuse de prevederile legii insolvenţei”, a declarat Răzvan Zăvăleanu, reprezentant al lichidatorului judiciar al Moldomin SA. Pînă atunci, conflictul cu sîrbii mocneşte. „Cu sîrbii sînt tot timpul probleme. Ei sînt foarte înţelegători, dar îi deranjează fantastic. Conflictul, chiar dacă este tacit, e permanent“, a mai declarat fostul primar din Moldova Nouă.
Interes uriaş pentru cupru (1)
Haldele de steril care poluează atît în România, cît şi în Serbia aparţin firmei SC Moldomin SA, societate de stat aflată în lichidare. Din fosta mină care a funcţionat pînă în 2006 nu a mai rămas aproape nimic. Surse din cadrul autorităţilor de mediu au declarat că situaţia de la Moldova Nouă este o „anomalie“, firma încetîndu-şi activitatea în 2006, cu proprietar statul român. Pînă la intrarea în insolvenţă a mai trecut o perioadă de timp, iar odată cu intrarea în insolvenţă, statul a pierdut controlul asupra Moldominului şi a haldelor de steril, implicit.

(va urma)
(„Adevarul“)

COMENTARII DE LA CITITORI