Inamicul tăcut: toxinele rămase în urma marilor uzine şi mine (2)

in Polemici, controverse

Interes uriaş pentru cupru (2)
„Firma a intrat în insolvenţă, cu proprietar statul român, după care revine statului. Intrînd în insolvenţă, obligaţiile de mediu îi revin lichidatorului. Statul român nu îşi poate recupera bunul. Statul român nu poate să intervină şi să ecologizeze“, au declarat surse din cadrul autorităţilor de Mediu. În ciuda poluării de la Moldova Nouă, interesul în zonă este uriaş. Nu pentru preluarea haldelor de steril şi rezolvarea poluării, ci pentru zăcămintele de cupru, a căror valoare este estimată la peste un miliard de euro. Fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cătălin Şerban, a fost condamnat la închisoare, eliberîndu-se între timp, pentru că a luat mită în schimbul unor sentinţe care ar fi contribuit la privatizarea Moldomin de către o firmă elveţiană, cu acţionariat dubios. De altfel, autorităţile române l-au prins în urmă cu trei ani şi jumătate, pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, pe un spion rus care încerca să iasă din ţară „avînd asupra sa documente şi hărţi geologice emise de autorităţi ale statului român, conţinînd informaţii şi date clasificate privitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatării Moldova Nouă şi SUVOROV“.
Groapa de gunoi a Buzăului,
o bombă ecologică

Sute de mii de tone de gunoi intrat în descompunere, depozitat sub un maldăr de pămînt, de la marginea Buzăului, riscă să se transforme în timp într-o bombă ecologică. Bîlbîiala autorităţilor locale şi lipsa banilor au făcut ca vechea rampă de deşeuri menajere a Buzăului, care a funcţionat peste trei decenii, să fie conservată într-un mod rudimentar, tot aşa cum a şi fost amenajată de comunişti, în 1970. Vechea groapă de gunoi a Buzăului se află în partea de nord-est a oraşului şi este încadrată de albia rîului Buzău, la nord, şi terenuri agricole, în sud, cele mai multe loturi aparţinînd Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău. Depozitarea resturilor menajere a fost sistată în urmă cu peste 13 ani, cînd a fost amenajat în comuna Gălbinaşi, de lîngă Buzău, un depozit care respectă toate normele europene de mediu în vigoare. Timp de 33 de ani, întreprinderea de gospodărire a oraşului a descărcat aici containerele cu deşeuri strînse din apartamente, curţi sau fabricile din platformele industriale. Erau aproape inexistente măsurile de selectare a deşeurilor ce trebuiau duse în rampa de gunoi, existînd posibilitatea strecurării de substanţe chimice, nedegradabile, chiar toxice, pe lîngă resturile organice, precum leşuri de animale ori deşeuri vegetale. Potrivit unor calcule realizate de o firmă de consultanţă angajată de Consiliul Judeţean Buzău, în vederea implementării unui masterplan de gestionare a deşeurilor, în vechea groapă de gunoi s-au depus pînă la închiderea ei formală 430.000 metri cubi, adică 308.000 tone de gunoi, acumularea ocupînd şase hectare de teren. „A fost total neînţelept să pui această groapă de gunoi aşa de aproape de oraş. Trebuia ca acea zonă în regim de urgenţă să fie stabilizată prin împădurire, fiind creată totodată şi o perdea de protecţie pentru oraş. Cea mai bună soluţie ar fi fost de ecologizare prin împădurire, pentru orice substanţă care ar fi depozitată acolo în interior. Acum zic că greul problemei a trecut, iar faptul că a fost capsată cu moloz a fost bun. Greşeala a fost făcută înainte, cînd a fost pusă lîngă surse de apă. Din fericire, nu au fost probleme pentru loturile noastre de teren“, ne-a declarat Costel Vînătoru, specialist în cadrul Staţiunii de Cercetare Legumicole, care deţine terenuri agricole în vecinătatea rampei. Autorităţile buzoiene au sistat depunerile în vechiul depozit de gunoi urban, însă nimeni nu poate garanta eliminarea completă a impactului pe care îl poate avea în continuare acumularea de resturi, realizată într-o perioadă în care nu existau rigorile de acum privind protecţia mediului. De aceea, autorităţile de mediu au impus edililor să ia cît mai urgent măsura închiderii ecologice a vechii gropi de gunoi, prin metode care să respecte legislaţia europeană în vigoare. Sînt deja şase ani de cînd Primăria Buzău se chinuie, zadarnic din păcate, să facă rost de bani pentru a închide groapa aşa cum recomandă Comisia Europeană. Este nevoie de un buget de milioane de euro, imposibil de acoperit din surse locale, suma putînd fi atrasă numai din fonduri externe. „Fiind o groapă cu sute de mii de tone de deşeuri depuse în timp, impactul în primul rînd este asupra solului. Acolo, apele pluviale se infiltrează în subteran, apoi e şi albia rîului Buzău în apropiere şi de aceea este necesară o reconstrucţie ecologică. Cînd plouă, spală tot ce este în interior şi se infiltrează în sol. Cu cît mai repede, cu atît mai bine. Deja au trecut 13 ani şi nu cred că mai sînt substanţe organice care să producă miros prin descompunere însă apa pluvială şi impactul asupra solului, aici ar fi problema“, a declarat Ionuţ Apostu, director APM Buzău.

(va urma)
(„Adevarul“)

COMENTARII DE LA CITITORI