Încă un clişeu enervant al politicienilor săraci cu duhul: PROIECT DE ŢARĂ

in Lecturi la lumina ceaiului

Nu e un secret pentru nimeni că obsesiile lexicale trădează sărăcie de idei, dar şi dorinţă de epatare. De-a lungul timpului, am observat folosirea, abuzivă, a unor clişee de către unii agitatori ai scenei politice. ION ILIESCU: „Meandrele concretului”; „Sinergia faptelor”; „Măi, dragă”; „Nobilele idealuri”. EMIL CONSTANTINESCU: „Pilier de securitate”; „România, furnizor de securitate”; „Să fim serioşi!”; „Care-i problema?“; „Stai în banca ta!“. ADRIAN NĂSTASE: „Eu, ca profesor universitar“; „Să-mi numere ouăle!“; „E un tip infect“; „Sigur că da”. TRAIAN BĂSESCU: „România a depăşit criza”; „Am trecut ţara prin criză”; „Şcoala românească produce tîmpiţi”; „România e un proiect de ţară”. Ei, bine, chestia asta, de la urmă, n-o voi pricepe în ruptul capului! Ce-i aia, „proiect de ţară”? Şi cine sînt acei „proiectanţi”? Păi, în primul rînd, băsiştii. Îi vezi la televizor, cum repetă, papagaliceşte, o formulă care le sună bine în urechi, dar dacă îi inviţi să explice, să aprofundeze – nu vor şti ce să spună. I-am observat pe Sulfina Barbu, M.R. Ungureanu, Anca Boagiu, Andreea Vass (Paul), Monica Macovei ş.a. Toţi recurg la această expresie, o iau din rastel şi-ţi dau cu ea în cap. „Proiect de ţară”-n sus… „Proiect de ţară”-n jos… Ei nu mai zic program, nici strategie. Proiectul le sună mai bine, arată cît de serioşi sînt. Atunci cînd au fost la guvernare, prima dată, în perioada 1996-2000, cine i-a împiedicat să transpună în viaţă acest „proiect”? Ori, poate că nu-l aveau… L-au fabricat abia în 2005, cînd Traian Băsescu a început să învîrtă timona corabiei României ca un nebun, de parcă era roata de la ruletă. Mai mult ca sigur că din acest „proiect de ţară” au făcut parte şi tăierea pensiilor şi a salariilor, ca şi închiderea şcolilor şi a spitalelor, atrocităţi cu care se mai şi laudă.

Eu, cînd aud şablonul ăsta stupid, mă gîndesc la nedreptatea Istoriei: vine Gabriel Liiceanu şi rîde, cu gura lui de ştiucă rapace, la Digi 24, de Ceauşescu, că zicea „pretini” şi „muncipiu” – dar de ce nu rîde el de obsesiile lexicale ridicole ale protectorului său, Băsescu? Acest „proiect de ţară” îi sună bine? E ceva normal? Ce vor să zică morile astea stricate? Că proiectează ţara? Unde? În viitor? Sau poate înapoi, în timp, în preistorie. Şi în deşert… Da, da, acolo o proiectează ei, dacă ne gîndim cum au depopulat România.

Corneliu Vadim Tudor

28 iulie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI