Ingerii Roşii: Eroii români ai Chinei

in Lecturi la lumina ceaiului/Săptămîna pe scurt

În vara anului 1939, doi medici români şi-au lăsat în urmă familiile şi au plecat în China, dornici să arate acestui popor că nu era singur în rezistenţa sa împotriva agresiunii nipone.

Lucrînd în spitalele militare din sud-vestul ţării, punîndu-şi la bătaie propriile vieţi, David Iancu şi Bucur Clejan au salvat de la moarte nenumăraţi militari şi civili chinezi, fapte pentru care au cîştigat respectul neţărmurit al Beijingului.

După ce au participat ca medici pe front în timpul Războiului Civil Spaniol, David Iancu şi Bucur Clejan, cu sprijinul Partidului Comunist Român, s-au alăturat unei echipe umanitare internaţionale care a sosit în Hong Kong, în luna septembrie a anului 1939.

Detaşaţi pe lîngă unităţile militare care luptau în provinciile Yunnan, Guizhou, Hunan şi Jiangxi, cei doi, pe lîngă vieţile pe care le-au salvat, au contribuit la modernizarea şi extinderea serviciului sanitar al diviziilor care cu greu reuşeau să ţină piept atacurilor nipone.

Într-un război care nu era al lor

Chinezii, după mai bine de un deceniu de război civil şi după doi ani de lupte împotriva ocupanţilor japonezi, erau epuizaţi şi lipsiţi de oameni. Bucur Clejan a trebuit să-şi cheme soţia, Gisela, din România pentru a le mai uşura munca. Ea ajunge în China la începutul anului 1941, dar moare în 1943, în urma unei epidemii de tifos, din care şi cei doi medici români au fost norocoşi să scape. În semn de respect, este condusă pe ultimul drum de soldaţii chinezi şi este îngropată cu onoruri militare.

În ciuda pierderii sale, Bucur a hotărît, totuşi, să rămînă alături de Iancu şi au continuat să lucreze împreună în spitalele de campanie pînă la capitularea Japoniei. Deşi Iancu a plecat apoi în Myanmar, Bucur a rămas în China, coordonînd eforturile de ajutorare în regiunile recucerite de la japonezi.

În spitalul Crucii Roşii din Zhengzhou el o întîlneşte pe tînăra Zhao Jingpu, cea care îi va deveni şi cea de-a doua soţie. Ei şi-au legat destinele în iarna anului 1945, uniune considerată de mulţi drept şi cea dintîi căsătorie sino-română.

Pînă în 1948, au rămas în China, după care s-au întors în România, Bucur primind un post în Ministerul Sănătăţii. Soţii Clejan au contribuit la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Beijingul, dar şi la inaugurarea primei ambasade a Chinei în Bucureşti. Jingpu a lucrat apoi ca traducătoare şi s-a ocupat cu protocolul în timpul vizitelor delegaţiilor chineze. Iancu s-a întors şi el în ţară după lovitura de stat a comuniştilor, servind cîţiva ani în cadrul forţelor armate române.

Dar autorităţile au rămas mereu suspicioase, investigîndu-le activităţile din Orientul Îndepărtat în cel puţin două rînduri. Singurul motiv pentru care nu au fost epuraţi din cadrul partidului a fost că însuşi premierul Chinei, Zhou Enlai, a garantat pentru ei, cunoscîndu-i personal încă din timpul războiului.

Onoraţi de Beijing

Ba mai mult, cei doi medici au fost invitaţi în mai multe rînduri de guvernul chinez să viziteze provinciile în care ei practicaseră. Deşi Bucur a murit în 1975, iar Iancu l-a urmat în 1990, autorităţile de la Beijing au căutat ca măcar o dată la cîţiva ani să-i invite pe urmaşii lor înapoi.

În timpul vizitei sale din România în 2004, preşedintele de atunci al Chinei, Hu Jintao, spunea că: „Poporul chinez nu va uita niciodată meritele lor“.

Întărind cele spuse, rămăşitele lui Bucur Clejan sînt aduse şi înhumate în Parcul Mausoleului Song Qingling din Shanghai, unde s-a şi ridicat un monument în cinstea lui, singurul din China dedicat unui român. În cinstea lor, Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Casa Româno-Chineză, Ambasada Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Asociaţia de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea, şi Cimitirul Song Qingling din Shanghai anunţă deschiderea expoziţiei fotodocumentare „Amintiri din China. David Iancu, Bucur şi Gisela Clejan”.

Vernisajul a avut loc vineri, 30 iunie 2017, începînd cu ora 11,00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor instituţiilor organizatoare precum şi ai Primăriei oraşului Shanghai şi ai Administraţiei Monumentelor Istorice din Shanghai.

Evenimentul este organizat cu ocazia împlinirii anul acesta, pe 7 iulie, a 80 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război sino-japonez, cunoscut ca Războiul de Rezistenţă Împotriva Agresiunii Japoneze, care a devenit parte a celui de-al II-lea război mondial.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 30 iunie – 16 iulie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri pînă duminică între orele 10,00 şi 18,00.

Laurenţiu Dologa

COMENTARII DE LA CITITORI