Însemnătatea zilelor de 8, 9 și 10 mai pentru istoria românilor

in Lecturi la lumina ceaiului

Ziua Victoriei în Europa este ținută în Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea Europei de Vest.

Este sărbătorită Ziua Victoriei în al doilea Război mondial: la 7 mai, orele 02.40, generalul german Alfred Jodl a semnat actul de predare a Germaniei naziste. Acesta a fost semnat din partea Uniunii Sovietice de generalul-maior Ivan Susloparov (reprezentant al lui Stalin la Comandamentul Aliat) și din partea SUA de Generalul Beddel Smith. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23.01.

La 8 mai 1945, în mai multe orașe europene au avut loc festivități de mare amploare. În Londra, un număr foarte mare de persoane s-au adunat în Piața Trafalgar și lîngă Palatul Buckingham, unde regele George al VI-lea, regina Elisabeta și Winston Churchill au mers la balcon și au salutat mulțimea de oameni. În Statele Unite, președintele Harry Truman a ,,dedicat” victoria memoriei predecesorului său, decedat cu mai puțin de o lună înainte de victoria lui Franklin D. Roosevelt, care, a spus el, a fost dedicat cauzei de cîștigare a războiului. Steagurile din Statele Unite au rămas în bernă pînă 12 mai, atunci cînd perioada de doliu în onoarea lui Roosevelt s-a încheiat. Predarea oficială a ultimelor forțele germane de ocupație a avut loc în Insulele Canalului la 9 mai 1945. De atunci, în fiecare an, pe data de 9 mai se serbează Ziua Europei. Pe lîngă această semnficaţie, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi sfîrşitului celui de-al II-lea război mondial. Sebarea Zilei Uniunii Europene marchează istorica declaraţie de la 9 mai 1950, a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României de trei ori, respectiv proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al II-lea război mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „sîntem independenţi, sîntem naţiune de sine stătătoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe cîmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, cînd Aliaţii din cel de-al II-lea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punînd astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”. Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre.

Ziua Regalităţii

Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de Stat şi încoronarea primului rege al ţării. Din aprilie anul acesta, ziua de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor, și anume Ziua Regalităţii, zi naţională a României din 1866 pînă în 1947, pînă la venirea comuniştilor la putere. În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar cînd se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rînd de familia regală, iar începînd de anul acesta, printr-un proiect adoptat de Camera Deputaţilor, data de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională.

10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România, în anul 1866. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfîrşitul lui aprilie 1866. Părăseşte castelul Sigmaringen de lîngă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.

Lucian Dimitriu

Păreri și opinii