Interviul acordat de liderul PRM, la 14 octombrie 1998, lui Marius Tucă (Antena 1)

in Lecturi la lumina ceaiului

Tot ce-a spus Vadim s-a adeverit…

 

 

* Marius Tucă: N-a făcut domnul Dumitru Tinu, că eram acolo, a fost o ştire preluată de celelalte ziare. Lăsaţi-l pe domnul Dumitru Tinu.

* Corneliu Vadim Tudor: Lasă domnule, că a fost amplificată de ziarul „Scînteia”, fost şi viitor „Adevărul”.

* Marius Tucă: Au fost mai multe ziare care au preluat ştirea.

* Corneliu Vadim Tudor: Care este treaba? În politică se mai ceartă oamenii şi se împacă.

* Marius Tucă: Bun. V-aţi împăcat sau nu?

* Corneliu Vadim Tudor: Sigur că da. Lăsăm loc de bună ziua.

* Marius Tucă: Dar ce faceţi, că domnia-sa vrea în NATO, dvs. nu vreţi în NATO.

* Corneliu Vadim Tudor: Nu ştiu dacă în condiţiile acestea domnul Iliescu.., uite votul de azi. Într-un NATO războinic, care să ne aducă feciorii în sicrie de zinc din Africa, din Bosnia, din Afganistan, nu vrea nimeni să intre, vă spun eu. Hai să facem acum un referendum, cu o întrebare pusă corect, nu cum a pus Televiziunea Română.

* Marius Tucă: Îmi pare foarte rău. Astăzi s-a votat documentul CSAT în Parlament.

* Corneliu Vadim Tudor: Dar pe cine mai reprezintă Parlamentul acesta, cînd vedeţi bine că toate sondajele arată o răsturnare spectaculoasă?

* Marius Tucă: Păi, nu ştiu de ce îmi spuneţi mie.

* Corneliu Vadim Tudor: Mai reprezintă pe cineva Parlamentul acesta?

* Marius Tucă: Îi reprezintă pe cei care i-au trimis acolo.

* Corneliu Vadim Tudor: Nu, nu îi mai reprezintă.

* Marius Tucă: Ei, nu, îi reprezintă pînă în anul 2000 cel puţin.

* Corneliu Vadim Tudor: Dvs. nu aţi întîlnit oameni care pun capul în pămînt, ruşinaţi că au votat cu CDR? Nu aţi întîlnit?

* Marius Tucă: Asta este altceva.

* Corneliu Vadim Tudor: Nu este altceva, aceasta este realitatea.

* Marius Tucă: Domnule, poate asta s-a întîmplat şi la sfîrşitul mandatului PDSR, pentru că la venirea la Putere i-au votat 60% sau 70%. Şi acolo poate erau cu capul plecat, şi nu numai la sfîrşit.

* Corneliu Vadim Tudor: Domnule Tucă, acum lumea are termeni de comparaţie. Cu PDSR nu zic că a fost bine, că i-am criticat şi eu de le-au mers fulgii. Dar acum este o tragedie.

* Marius Tucă: Cum i-aţi criticat, că aţi fost la guvernare, domnule senator?

* Corneliu Vadim Tudor: Ce am guvernat eu, domnule Tucă?

* Marius Tucă: Nu ştiu, dar aţi intrat. V-am pus eu să intraţi?

* Corneliu Vadim Tudor: Cum „nu ştiu”, domnule? Există ceva ce dumneata nu ştii, domnule?

* Marius Tucă: Aţi intrat la guvernare, nu ştiu.

* Corneliu Vadim Tudor: Dumneata, un titan, un colos al gîndirii…

* Marius Tucă: Lăsaţi-mă pe mine.

* Corneliu Vadim Tudor: Cu bretelele acelea dumneata arăţi a paraşutist, domnule. Aia este paraşută în spatele dumitale.

* Marius Tucă: Domnule, aţi fost la guvernare sau nu?

* Corneliu Vadim Tudor: Nu.

* Marius Tucă: Cum nu aţi fost la guvernare?

* Corneliu Vadim Tudor: Eu am sprijinit Guvernul Văcăroiu în Parlament.

* Marius Tucă: Cum, domnule, nu aţi fost?

* Corneliu Vadim Tudor: Cum să fiu la guvernare cu 3 secretari de Stat?

* Marius Tucă: Dar de ce aţi intrat la guvernare cu 3…

* Corneliu Vadim Tudor: Pentru că ştiam ce jale o să aducă ăştia pe capul românilor, domnule.

* Marius Tucă: Şi ce să spun, că aţi intrat dvs. cu 3 paraşutişti. Unde aţi avut miniştrii?

* Corneliu Vadim Tudor: Au fost 3 oameni. La Cultură, secretar de Stat, la Turism, secretar de Stat.

* Marius Tucă: De ce aţi intrat la guvernare?

* Corneliu Vadim Tudor: Ţara trebuia guvernată? Cine vroiai să guverneze, domnule, Coposu? Cine s-o guverneze, domnule, Diaconescu, Emil Constanţinescu? Uitaţi ce au făcut din ţara aceasta. Vă place ce au făcut din ţara aceasta?

* Marius Tucă: Şi aţi guvernat-o dvs.

* Corneliu Vadim Tudor: Domnule, nu am guvernat-o, dar o voi guverna, şi va fi bine, vă spun eu.

* Marius Tucă: Iar vă contraziceţi, aţi spus la început că nu o să ajungeţi…

* Corneliu Vadim Tudor: Eu voi fi rugat să iau puterea.

* Marius Tucă: Pe ce dată, domnule?

* Corneliu Vadim Tudor: Am o forţă de a face ordine în ţara aceasta, ştiţi cum? O să lăsaţi – ce să lăsaţi? – pungă de bani, microfonul acesta ŕ la Larry King, îl lăsaţi pe stradă, îl găsiţi după o lună, nu vi-l fură nimeni.

* Marius Tucă: Spuneţi, domnule senator, cu drogurile – că mi-aţi spus pe timpul pauzei –, nu se mai ard drogurile de 6 ani.

* Corneliu Vadim Tudor: Bine, era o discuţie. Am aici o evidenţă că din 1992 în România nu s-a mai ars nici un gram din drogurile confiscate. Şi citim în presă, auzim la radio, la televiziune, că se tot confiscă droguri. Vedeţi bine că în toate ţările civilizate ele sînt arse, chiar în procesiuni publice. Ce se întîmplă cu drogurile acestea? Ele sînt repuse în circulaţie, sînt vîndute la preţuri exorbitante. În urmă cu 4 luni au dispărut de la Direcţia pentru Combaterea Crimei Organizate din Poliţie, din IGP…

* Marius Tucă: De unde aveţi informaţia, iertaţi-mă?

* Corneliu Vadim Tudor: De la Serviciile Secrete.

* Marius Tucă: Vă rog.

* Corneliu Vadim Tudor: Măcar merit un premiu. Domnule, oamenii aceia sînt disperaţi, pentru că nu-i mai ascultă nimeni. Să vină la mine. Veniţi, domnilor. Toţi spionii şi contraspionii să vină la mine, să-mi spună ce se întîmplă în ţara aceasta. Vă primesc, vă recuperez eu. M-am săturat de bandiţi, m-am săturat de Mafie. Reiau: au dispărut din această Direcţie 40 de kilograme. Au fost implicaţi şi nişte arabi în dispariţia aceasta, au vîndut drogurile, au fugit cu banii.

* Marius Tucă: De unde, de la Poliţie?

* Corneliu Vadim Tudor: De la Poliţie au dispărut, domnule. România este singura ţară din lume de unde se fură droguri de la Poliţie, de către arabi.

* Marius Tucă: S-or fi vîndut, domnule.

* Corneliu Vadim Tudor: Şi atunci, nu se conduce totuşi mai bine cu mitraliera? Nu este bună şi o mitralieră, simbolică?

* Marius Tucă: Vreţi iar să revenim la mitralieră?

* Corneliu Vadim Tudor: Nu, domnule, de carton, de hîrtie creponată, de plastilină, dar să le arătăm puţin pisica, aşa, pe la nas. Un domn colonel Florea a văzut că este suspectă toată treaba aceasta, a făcut o investigaţie şi a fost imediat înlocuit din funcţie de prietenul domnului Emil Constantinescu, colonelul Mateescu. Este unul care apare cu ochelari de Fantomás, negri, aşa, enigmatic.

* Marius Tucă: Şi cuminte.

* Corneliu Vadim Tudor: Da, şi cuminte, aşa, ca el.

* Marius Tucă: Vedeţi, de la mitralieră se trage, domnule Vadim. Aşa a tras şi Mareşalul Antonescu şi…

* Corneliu Vadim Tudor: Eu sînt unul dintre vicepreşedinţii Ligii Mareşal Antonescu şi am avut onoarea de a dezveli prima statuie a Mareşalului Antonescu, la Slobozia, în 1993, împreună cu profesorul Iosif Constantin Drăgan. Eu am un cult pentru Mareşalul Antonescu, pentru că a trăit toată viaţa auster, ca un militar, a murit sărac. Am de la el, de fapt de la nişte rude colaterale, o icoană de argint ferecată, ferestruită, pe care o ţin lîngă o scrisoare originală a lui Mihai Eminescu, în micul muzeu pe care l-am amenajat pentru copilaşii mei, la locuinţa noastră. Nu este termen de comparaţie. Antonescu a fost un martir al Neamului Românesc. Chiar azi trebuie să facem ceva într-un moment foarte critic, într-un moment de răscruce al Istoriei Naţionale. Noi nu bănuiam că se va ajunge aici. Măcar atunci, între ’40 şi ’44, era vreme de război, erau vicisitudini previzibile, acţiona legea marţială, pe cînd acum, pe timp de pace, noi trăim mai rău decît pe timp de război. Eu pot să vă spun următorul lucru, că la Cîmpia Turzii eu am zis un lucru, poate mai important decît treaba cu mitraliera, care, repet, a fost o figură de stil, dar am spus aşa: că dacă nu se potoleşte fenomenul acesta infracţional, marea criminalitate, PRM va propune organizarea unui referendum naţional, să vedem dacă populaţia este de acord sau nu este de acord cu reintroducerea pedepsei cu moartea pentru crimele în serie şi crimele cu sadism şi pentru violatorii de copii. Am fost silit de oameni, de alegătorii noştri, de sute de mii de oameni din toată ţara să propunem – deci, noi nu dispunem, noi propunem organizarea unui referendum. Repet, creştineşte nu este bine. Eu sînt creştin practicant, n-am omorît o viespe, chiar uneori rîd de membrii familiei că, dacă mănînc şi eu o îngheţată la munte sau la mare, vin albine, vin viespi la dulce şi mă înţeapă, dar nu le omor. Eu sînt un om foarte paşnic, dar trebuie să mă gîndesc şi la viaţa copiilor noştri. Toţi sîntem taţi de copii – apropo, dumneata ai o fetiţă, să-ţi trăiască, eu am două fetiţe. Este o credinţă asiatică – pentru că eu m-am întors acum din Asia Centrală, am fost într-un turneu senatorial acolo – care spune aşa: a face fetiţe este supremul omagiu pe care bărbaţii îl dau soţiilor lor pe care le iubesc. Repet, eu nu aş omorî pe nimeni, sînt un om foarte paşnic şi viaţa nu poate fi luată decît de Cel care a dat-o, de bunul Dumnezeu, dar nu trebuie să ne gîndim şi la copilaşii aceştia violaţi, torturaţi, omorîţi? Nu trebuie să ne gîndim la bătrînii de 92 de ani, perechea aceea, ca Philemon şi Baucis, din mitologie, legendă preluată de Goethe, în „Faust“, care au murit în aceeaşi clipă? Doi bătrîni de peste 90 de ani au fost omorîţi de nişte nemernici pentru două perne! Unde va ajunge ţara în felul acesta? Nu credeţi că trebuie să spună cineva „Basta!”, „Stop!”, „Pînă aici!”?

(va urma)

(Text reprodus din cartea „Dialoguri Politice“, de Marius Tucă, Editura Machiavelli, 2000)

COMENTARII DE LA CITITORI