Între Platon şi Aristotel (5)

in Lecturi la lumina ceaiului

Acceptarea ideii cã adevãratul fundament al existenţei este conştiinţa, le impune fizicienilor sã interpreteze rezultatele experimentelor din domeniul mecanicii cuantice. Savanţii care au pus baza acestui domeniu – Werner Heizenberg, Louis de Broglie, Sir James Jeans, Ervin Schrödinger, Wolfgang Pauli şi Max Plank – s-au strãduit sã înţeleagã efectele cercetãrilor din domeniul fizicii atomice şi astfel au ajuns la misticism. Se ştie deja, fãrã dubii, cã acest element numit conştiinţã are un rol esenţial pentru determinarea naturii unei realitãţi aflate în evoluţie. Practic, este imposibil ca cercetãtorul sã fie separat de ceea ce observã. În centrul fizicii cuantice se ascunde un enorm mister şi, pentru a-l descifra, ar fi necesarã o revizuire serioasã a conceptelor noastre privind conştiinţa, spaţiul şi timpul. Iatã ce declara neurofiziologul Sir John C. Eccles (1903-1997): „Eu susţin cã misterul uman este înjosit într-un mod incredibil de reducţionismul ştiinţific cu pretenţia unui materialism promiţãtor, care sã explice, în cele din urmã, întreaga lume spiritualã prin patternurile activitãţii neuronale. Aceastã convingere trebuie clasificatã ca superstiţie… trebuie sã înţelegem cã sîntem fiinţe spirituale cu suflete care existã într-o lume spiritualã, precum şi fiinţe materiale cu trupuri şi creiere care existã într-o lume materialã“. În prezent, specialiştii în neuroştiinţã au ajuns sã presupunã cã, datoritã vastei sale complexitãţi, creierul creeazã conştiinţa, dar ei nu pot oferi o explicaţie care sã ne dezvãluie mecanismul aflat la baza acestui proces. Tot mai mulţi fizicieni şi specialişti în fiziologia creierului înclinã sã creadã cã nu existã o dependenţã între acest organ suprem al corpului omenesc şi conştiinţã. Prin urmare, afirmã ei, creierul şi conştiinţa funcţioneazã independent. Savantul român Nikola Tesla – pe care strãinii îl considerã ba sîrb, ba croat, dar numai român nu – spunea: „În ziua în care fizica va începe sã studieze fenomenele non-fizice, ştiinţa va face mai multe progrese într-un deceniu decît în toate secolele de existenţã anterioare”. Aceastã nouã teorie va trebui sã abordeze descoperirile revoluţionare ale lui Werner Heizenberg şi ale lui Ervin Schrödinger.

(va urma)

Margareta Chetreanu

COMENTARII DE LA CITITORI