Ioan Pop de Popa

in Lecturi la lumina ceaiului

Ioan Pop de Popa (născut la 6 octombrie 1927, Oradea) este profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară. A efectuat prima operaţie pe cord deschis la 5 aprilie 1973, la Tîrgu Mureş. În perioada 2000-2004 a fost senator.
S-a născut în Oradea, din părinţii: Ioan (profesor de ştiinţe agricole), mama: Lucreţia, casnică. La Oradea, în perioada 1934-1938 a urmat şcoala primară, după care Liceul Emanuel Gojdu (clasele I-II). Între anii 1940-1944, familia sa s-a refugiat din Ardealul de Nord la Beiuş, unde a urmat clasele III-VII la liceul „Samuil Vulcan”. În anul 1944 participă voluntar în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din Apuseni. După eliberarea Ardealului, îşi continuă studiile (clasa VIII) la liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea, după care la Facultatea de Medicină Generală din Cluj, pe care o absolvă cu diplomă de merit Magna cum laudae şi este declarat doctor-medic. Între anii 1949-1954 este numit preparator la Institutul de Anatomie umană şi chirurgie operatorie a IMF Cluj, apoi extern la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana. În perioada 1953-1954 a realizat prima inimă şi primul plămîn artificial din România, atunci printre primele patru din lume. Efectuează primele circulaţii extracorporale experimentale din România, inclusiv primele hemodiluţii în CEC. În 1958 realizează experimental primele transplante cord-plămîn. În 1957 obţine prin examen titlul de medic specialist chirurg în cirurgia generală. În 1960 se specializează în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Fundeni, Bucureşti, sub conducerea profesorului doctor Voinea Marinescu.
La data de 23 august 2004, colonelul în retragere Ioan Pop de Popa din Ministerul Apărării Naţionale a fost înaintat la gradul de general-maior (cu 1 stea) în retragere.

COMENTARII DE LA CITITORI