Ion Creangă

in Lecturi la lumina ceaiului

Data naşterii lui Creangă este incertă. El însuşi afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti, publicată de Gh. Ungureanu. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919. Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale „Amintiri din copilărie“. În 1847 începe şcoala de pe lîngă biserica din satul natal. Fiu de ţăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredinţează bunicului matern („tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig“), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriţei, la Broşteni, unde continuă şcoala. În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Tîrgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Şcoala catihetică din Fălticeni („fabrica de popi“). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. Din 1855 pînă în 1859 urmează cursurile seminarului, iar apoi, luîndu-şi atestatul, revine în satul natal. Se însoară mai tîrziu la Iaşi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfiniţi din Iaşi, devenind diacon al acesteia. În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, cu care se împrieteneşte. Între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. A suferit foarte mult la aflarea decesului lui Eminescu, şi al Veronicăi Micle. Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Şicău. Este înmormîntat la 2 ianuarie 1890 la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

COMENTARII DE LA CITITORI