Istoria, aşa cum a fost

in Alte știri

 

 

Românii, obligaţi să se însoare

cu evreice, rusoaice sau unguroaice (3)

 

În ceea ce priveşte activitatea aşa-numiţilor „instructori israelieni”, se cunoaşte faptul că se acumulaseră mii de pagini cu mărturii ale celor implicaţi în realizarea planului diabolic amintit, ce pot fi consultate de istoricii care se vor încumeta să scrie Istoria anilor de început ai perioadei comuniste. Cine erau „instructorii israelieni” şi ce misiuni aveau ei de îndeplinit în România? Îi amintim pe doi dintre ei: Schlomo Leibovici şi Yeschaianu Dan. Schlomo, originar din Botoşani, a ajuns în Israel, s-a încadrat în „Sahn-Beth” (Serviciul de Informaţii-Contrainformaţii din Ministerul Absorbţiei – minister al Imigrărilor), unde a ajuns şef al spaţiului România. În această calitate, imediat după 23 august 1944, a vizitat ţara noastră, legal şi ilegal, de mai multe ori, şi a controlat şi instruit cadrele corespondente, acoperite (după 1948) de Ambasada israeliană din Bucureşti, îndrumînd organizaţiile sioniste din România şi sprijinind activ, inclusiv material, acţiunea de emigrare a evreilor. Cînd venea oficial, avea acoperire de curier diplomatic. În anul 1984, Schlomo Leibovici a fost preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Evrei originari din România, cu sediul la Tel-Aviv, calitate în care a vizitat ţara noastră, în 1992. Una din principalele sale sarcini a fost şi a rămas obţinerea de informaţii din şi despre România. Mulţi dintre evreii ajunşi în Israel, definitiv ori temporar, sînt chestionaţi – „orientaţi, îndrumaţi” – de către Schlomo. Voi relata un exemplu: atunci cînd Departamentul de Informaţii Externe al României a cerut concursul rabinului-şef, Mozes Rosen, în clarificarea, dar mai ales în influenţarea unei politici pozitive a Israelului faţă de ţara noastră, acesta, cum a descins la Tel-Aviv, l-a contactat pe Schlomo, pentru a-i destăinui misiunea primită şi a-i cere concursul. Contactul dintre aceştia a rămas stabil, Mozes primind, de fiecare dată, „îndrumările” de care avea nevoie.

Un alt „instructor israelian” care a făcut potecă spre România, încă din anul 1945, pentru a organiza mişcarea sionistă şi a culege informaţii, a fost Yeschaianu Dan, originar din Ucraina. După înfiinţarea statului Israel, Yeschaianu a devenit şef al spaţiului România, pendinte de ,,Mossad”. Cînd Yeschaianu apărea printre funcţionarii diplomatici de la Ambasada Israelului din Bucureşti, aceştia, în frunte cu ambasadorul, intrau în alertă, cunoscîndu-i intransigenţa pe linia sarcinilor speciale, cum ar fi: 1. Promovarea evreilor-români în funcţii de răspundere în C.C. al P.C.R., în instituţiile de sinteză – M.A.E., M.C.E., C.S.P., Justiţie, Procuratură şi în celelalte organe de coerciţie; 2. Realizarea de căsătorii mixte cu activişti de partid consacraţi, dar şi cu tineri care prezentau perspective de promovare; 3. Organizarea şi influenţarea emigrărilor spre Israel; 4. Scoaterea, cu concursul ambasadei, a averilor mobile ale evreilor: valută, aur, bijuterii, opere de artă; 5. Omogenizarea coloniei evreieşti şi lipirea ei de cultul mozaic (În acest scop, „Jointul” a pompat multe milioane de dolari pentru a se organiza „cantine pentru săraci”, „cantine cuşer”, finanţarea celor rămaşi fără serviciu, ca urmare a depunerii actelor pentru emigrare.); 6. Educarea sionistă a tineretului şi învăţarea limbii ebraice de către doritorii de emigrare (au fost organizate, pe lîngă sinagogile din întreaga ţară, cursuri pentru învăţarea limbii ebraice.); 7. Influenţarea politicii Statului Român în direcţia dorită de Israel; 8. Obţinerea de informaţii şi documente cu caracter secret din domeniul cercetărilor aplicative.

(va urma)

General NEAGU COSMA

COMENTARII DE LA CITITORI