ISTORIA CAPTIVANTĂ A MAFIEI (6)

in Lecturi la lumina ceaiului

Investigaţiile făcute de Unitatea de Informaţii a Departamentului de Poliţie din Chicago (CPD), aflată sub conducerea lui Jerry Gladden, prezentau mai multe piste despre cine ar fi putut să organizeze, sau să ordone asasinarea lui Giancana. Prima dintre ele lua în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost asasinat la ordinul lui Tony Accardo. Puternicul şef din Chicago era sătul de neîncetatele intervenţii ale lui Giancana în afacerile familiei, conduse de Joseph Aiuppa.

A doua posibilitate era ca Giancana să fi fost asasinat de vreun executor, la ordinele CIA-ului. Agenţia era, în acel moment, cel mai puţin interesată de faptul că Giancana putea să dezvăluie, în faţa Comisiei pentru Informaţii a Senatului, ceea ce ştia despre relaţiile de spionaj nord-american, în complotul de asasinare a liderului cubanez. Conform celei de-a treia opţiuni, Sam ,,Momo“ Giancana ar fi putut fi asasinat la ordinul lui Carlos Marcello, şeful familiei din New Orleans. Marcello făcuse publică, în mai multe ocazii, necesitatea lichidării lui Giancana, fiindcă acesta ştia de operaţiunile de trafic de droguri din Est, între Costa Rica şi Panama, spre Statele Unite. A patra opţiune era aceea a implicării în asasinat a lui Santo Trafficante Jr., şeful familiei din Florida. Trafficante Jr. moştenise de la tatăl său, Santo Trafficante Sr., primele reţele de trafic de narcotice spre Statele Unite. ,,Don“-ul din Florida avea cunoştinţă de informaţiile militare ale Statelor Unite în cazul operaţiunilor din Laos, Vietnam şi Cambodgia, prin asociaţii mafiotului, traficanţi de narcotice din Hong Kong şi Thailanda. Se pare că Sam Giancana stabilise primele legături între militari, CIA şi Santo Trafficante. A cincea supoziţie era posibilitatea ca Momo Giancana să fi fost asasinat la ordinul lui Carlo Gambino. Vechiul şef al familiei din Chicago cunoştea legăturile şefului familiei Gambino cu traficul de heroină. După cîţiva ani, vor ieşi la suprafaţă şi relaţiile lui Sam Giancana cu Cardinalul Paul Marcinkus şi cu bancherul Michele Sindona.

Omul de legătură al acestor operaţiuni, fostul poliţist Richard Cain, fusese asasinat, în maşina sa, pe data de 20 decembrie 1973, fiind împuşcat în gură. Bancherul Sindona a fost un apropiat consilier financiar al Papei Paul al Vl-lea şi „unul dintre cei mai periculoşi criminali ai societăţii italiene“, după cum va relata un procuror. De exemplu, consilierul a apelat la un „soldat“ dintr-o familie mafiotă din Sicilia, pentru a-l asasina pe un auditor angajat de Guvernul Italiei pentru a lichida societăţile financiare ale lui Sindona. Auditorul a fost găsit spînzurat, chiar în vestibulul casei sale. Analistul financiar ştia, de asemenea, că autorităţile nord-americane erau pe urmele sale, astfel că a decis să ia legătura, prin telefon, cu un asasin, pe nume Luigi Ronsisvalle. Obiectivul lui Michele Sindona era John Kenney, asistentul procurorului general al Statelor Unite. Kenney conducea, de ani buni, o extinsă investigaţie a afacerilor murdare ale lui Sindona în Statele Unite. Analistul financiar i-a ordonat lui Ronsisvalle ca, odată mort Kenney, să i se introducă în corp heroină, sau cocaină, pentru ca Poliţia să considere că moartea sa ar avea legătură cu drogurile. Într-un final, asasinul s-a retras, cînd a descoperit că, probabil, Sindona îl înregistrase atunci cînd i-a dat ordin să se ocupe de Kenney. În sfîrşit, Michele Sindona a fost condamnat, de un Tribunal al Statelor Unite, la 25 de ani de închisoare, pentru conspiraţie, şi a fost cerută extrădarea sa în Italia, unde avea de executat o condamnare, pentru delapidare de fonduri publice, falsificare de documente publice şi conspiraţie, pentru a duce la faliment mai multe instituţii financiare. În 1986, cu cîteva luni înainte de a fi extrădat şi în timp ce bea o ceaşcă de cafea, în celula sa, Sindona a murit. Legistul descoperise că fusese otrăvit, pentru a nu dezvălui secretele pe care le ştia. Cazul asasinării analistului financiar încă nu a fost rezolvat, la fel ca şi cazul lui Sam ,,Momo“ Giancana. Ambii au dus cu ei în mormînt mii de secrete, ştiute doar de ei. Chuck Nicoletti, confidentul lui Momo, va fi asasinat în 1977, imediat după ce un Comitet de Cercetare Special al Congresului îl citase, pentru a da declaraţii. George De Morhenchildt, un alt asociat al lui Giancana, s-a „sinucis“ în acelaşi an, chiar cu o zi înainte de a fi chemat, de către acelaşi Comitet, să dea declaraţii. Acestuia îi vor urma Jack Ruby, asasinul lui Lee Harvey Oswald, David Ferrie, Guy Banister şi mulţi alţii. Urmau ani prosperi, o etapă de afaceri înfloritoare, pe care Cosa Nostra nu era dispusă să le piardă. Anii conspiraţiilor făceau loc altora, de glorie.

Sfîrşit

ERIC FRATTINI

COMENTARII DE LA CITITORI