Judecătorii îi cer explicaţii lui Iohannis despre SRI

in Război corupției

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, pe data de 4 august, să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atît de la Parchete, cît şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Clarificările sînt solicitatate după ce, pe data de 29 iulie, preşedintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri în care a afirmat, „fără echivoc şi categoric, că «statul de drept este funcţional» în România, iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru «sînt lipsite de credibilitate», deoarece sînt făcute de «persoane puse sub învinuire sau trimise în judecat㻓. „Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată că statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici“, au spus judecătorii. Aceştia au explicat că „statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sînt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege“. „Acesta e motivul pentru care Constituţia, pe de o parte, garantează dreptul la libera exprimare şi la petiţionare al cetăţenilor, iar, pe de alta, obligă instituţiile să răspundă petiţiilor şi reclamaţiilor venite de la cetăţeni“, au arătat judecătorii. Rolul constituţional al preşedintelui este de a veghea „la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice“. Aceasta „nu e o activitate pasivă de a sta şi doar privi, asteptînd «rezultate pozitive», în timp ce respingeţi apriori orice critici aduse autorităţilor publice“, se arată în scrisoare. „Spunînd că sînteţi încrezător în ceea ce fac instituţiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamaţiilor primite, oferiţi încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează în România în parametrii necesari“, au spus judecătorii. Statul de drept se fundamentează pe echilibrul şi controlul reciproc între puterile statului – „checks and balance“ – ceea ce presupune că o instituţie o controlează pe alta, astfel încît orice abuz de putere să fie din timp identificat şi corectat. „În timp ce dumneavoastră priviţi neimplicat şi aşteptaţi, instituţii ale statului îşi desfăşoară activitatea – conform celor spuse de dumneavoastră – fără a fi supuse vreunui control, pe motiv că cei care reclamă nereguli nu ar fi credibili“, susţin judecătorii. „Lipsa de dezbatere şi analiza critică a activităţii instituţiilor este cea care le vulnerabilizează. Modul în care o instituţie se raportează la critici, modul în care se auto-verifică şi îşi cenzurează propriile acţiuni, dau măsura funcţionalităţii sale din perspectiva respectării statului de drept“, au mai spus aceştia. „Fără dezbateri, fără critică, nici o administraţie şi nici o ţară nu poate avea succes şi nici o republică nu poate supravieţui“, a spus preşedintele american JF Kennedy. „Aceste cuvinte au rămas în memoria colectivă ca fiind definirea condiţiei libertăţii, a democraţiei, a statului de drept“, s-a spus în scrisoare. Judecătorii susţin că „statul de drept este funcţional doar atunci cînd liderii instituţiilor înţeleg importanţa criticilor, a semnalării derapajelor şi răspund direct acestor critici, arătînd că au luat notă de ele şi încearcă să le rezolve ori explicînd de ce problemele ridicate nu sînt reale“. „Faptul că dumneavoastră decretaţi că statul de drept e funcţional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmaţiilor deosebit de grave făcute în spaţiul public despre implicarea SRI-ului în justiţie“, au spus judecătorii. Magistraţii afirmă că „atunci cînd cetăţeni ai acestei ţări se plîng de abuzuri ale unor instituţii ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilitaţi, deoarece numai în felul acesta statul, numit «de drept», poate arăta că e funcţional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetăţeni“. Faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcţionare a statului sînt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulînd drepturile constituţionale ale celor vizaţi de aceasta, se arată în scrisoare. „Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunţurile celor deja condamnaţi, unii aflaţi deja în detenţie, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sînt deja condamnate, ca atare, denunţurile ar fi lipsite de credibilitate“, afirmă judecătorii. Persoanele al căror cuvînt „îl discreditaţi pe motiv că sînt «puse sub învinuire sau trimise în judecată» se bucură încă de prezumţia de nevinovăţie, un drept garantat constituţional şi care e fundamental într-o democraţie construită, prin definiţie, pe garantarea drepturilor şi libertăţilor individuale“, mai susţin magistraţii. „Faptul că din poziţia de preşedinte al României desconsideraţi drepturi fundamentale ale cetăţenilor şi anulaţi dreptul lor de a reclama disfuncţionalităţi ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român şi dumneavoastră îl transmiteţi propriilor cetăţeni şi partenerilor României“, au mai spus judecătorii. În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulţi actuali sau foşti oficiali ai statului, judecătorii au reiterat la final solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărui temei legal SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Un stat în care Serviciile Secrete sînt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept, cu atît mai mult stat de drept funcţional“, şi-au concluzionat scrisoarea judecătorii.

Florin Puşcaş

COMENTARII DE LA CITITORI